Asigurarea calitatii invatamantului reprezinta o preocupare constanta a conducerii facultatii. La nivelul fiecarei discipline exista responsabili cu calitatea invatamantului, care colaboreaza cu responsabilii de an si sunt coordonati in activitate de catre responsabilul cu calitatea pe facultate si de decanul facultatii.
Structura de asigurare a calitatii:
Pentru realizarea unui feed-back privind aspectele generale din facultate, studentilor le sunt inmanate periodic chestionare de tipul celui de mai jos.
Chestionarele se predau nesemnate, doar cu indicarea anului de studii si al specializării. Incercaţi să le completaţi cu sinceritate si obiectivitate, în caz contrar iniţiativa aceasta nu îşi va atinge scopul. Răspunsurile este preferabil sa fie scurte si la obiect. In caz ca nu doriti sa raspundeti la o intrebare, trageti o linie in dreptul cifrei respective. Daca aveti comentarii suplimentare, adaugati-le pe o foaie separata, prinsa de raspunsurile la chestionar.
Sinteza chestionarelor este prezentata in sedintele de catedra, consiliul facultatii cat si studentilor din anii respectivi.
1 – Referitor la tema de licenţă – motivul pentru care ati ales-o, când aţi ales-o, unde aţi avut posibilitatea să lucraţi/faceţi cercetări? Cum aţi fost sprijinit? Cum credeţi că vă va ajuta această temă în viitoarea dvs. Carieră?
Temele de licenţă li s-au părut atractive celor mai mulţi (40%) care răspund la acest punct (10% nu răspund). Cei mai mulţi declară că au ales temele în anul III (22,5% - 9 stud.), doi (5%) în anul Iv şi doar unul (2,5%) în anul I.
In ce priveşte sprijinul, 30% declară că au fost sprijiniţi de cadrele didactice (cineva afirmă că a fost ajutat si de colegi) şi că de regulă au desfăşurat activitatea în laboratoarele facultăţii. Doi studenţi (5%) declară că nu au fost ajutaţi iar 10% nu răspund.
La cel de-al treilea punct al întrebării răspunsurile sunt mai degrabă evazive. Puţini răspund tranşant – 5 (12,5%) consideră că îi va ajuta, 3 (7,5%) că nu şir estul evită răspunsul.
{ca părăre personală, întrebarea a fost prea complexă şi o mare parte din studenţi nu s-au mai concentrat asupra tuturor aspectelor ci au punctat doar ce li s-a părut mai important}
2 – In acest moment, care credeţi/speraţi că va fi următorul pas în realizarea carierei? Doriţi să continuaţi studiile cu o formă de masterat? Dacă da atunci unde/pe ce temă?
50% din cei intervievaţi doresc să-şi continue studiile sub forma masteratului. Dintre aceştia, cei mai mulţi nu menţionează explicit domeniul de masterat; sunt unii care o fac (doar 6 studenţi ), menţionţionând că ar dori să urmeze masterate axate pe Fiziologie animala (2 studenti), Biologie medicala (unul), combaterea bolilor (unul), microbiologie (2), biodiversitate (2), parazitologie si fiziologia plantelor (cate unul). Un student mentionează un masterat in genetica dar nu in facultatea noastra iar altul un masterat de farmacie.
Din cei care răspund, 5% (diu) apreciază că nu ştiu ce vor face după absolvire iar trei (12,5%) sustin că se vor angaja.
Tot la acest punct se fac referiri la unele discipline din facultate de către unul din cei intervievaţi (care probabil a greşit întrebarea) – care afirma că este prea multă cantitate de cunoştinţe şi prea puţină calitate; zoologiile şi botanica sunt apreciate de acelaşi ca fiind prea „stufoase”.
Altcineva se plânge de posibilităţile materiale reduse care nu le permit să urmeze studii de master la fără taxă.
3 – In perspectiva anilor de studiu care vi s-au părut disciplinele hotărătoare pentru formarea dvs ca specialist?
Cea mai mare parte a studenţilor au răspuns la acest punct. Sunt menţionate aproape toate disciplinele efectuate în facultate: Morfologia plantelor (30%), Zoologia nevertebratelor (37%), Zoologia vertebratelor (32%), Ecologia generală (15%), Hidrobiologie (32%), Botanica (32%), Anatomia comparată (27%), Fiziologia animală (53% - este considerată interesantă, logic`)Biologia Mării Negre (12,5%), Fiziologia vegetală (20%), microbiologie medicală (2,5%), Anatomia omului (10%), genetica (30%), Citologia (2,5%), Biologia celulară (2,5%), Fotosinteza (7,5%), Biochimia (5%), Histologia (10%), Entomologia (7,5%), Fitocenologie (2,5%), Fitopatologie (5%). Microbiologia este menţionată de 10% din cei care răspund, unii apreciind că a devenit insuportabilă din cauza cadrului didactic; se menţionează examenele cu subiecte neechilibrate pe două rânduri).
{aici se vede foarte bine rolul cadrului didactic în a face materia comprehensibilă; sunt amendate de asemenea disciplinele din anii I si II, despre care impresiile s-au şters în decursul anilor III si IV; de asemenea, studenţii care au lucrări de licenţă la unele materii au tendinţa de a le menţiona în această categorie; dacă se numără tezele luate la o anumită disciplină sau care au îndrumător pe cineva care predă anumite discipline se poate ajunge destul de corect la procentul de nominalizări, ceea ce demonstrează că studenţii nu sunt cu totul obiectivi în acest sens şi arată încă odată rolul cadrului didactic în acest proces}
4 – Ce discipline ar fi fost posibil să fie înlocuite, cu ce?
La acest punct studenţii au relatat o serie de aspecte percepute ca negative în procesul de predare, şi destul de puţini se referă strict la ce li se cere. Sunt percepute ca înlocuibile materii ca matematica (2,5%), Geologia (12,5%), Biotehnologia (40%), Microbiologie (10%), Microbiologia medicală (20%), Biofizica (15%), Biogeografia (7,5%), Evoluţionismul (2,5%), Fotosinteza (2,5%), Botanica sistematocă (5%), Conservarea biodiversitati (2,5%), Inginerie genetică (2,5%), Metabolism (2,5%), toate disciplinele optionale (5%).
In ce priveşte înlocuirile, acestea sunt mentionate de putini studenti. Astfel, unii consideră că ar fi necesar materii ca Parazitologia medicală, Biochimia medicală, Hematologie, Microbiologie medicală – care ar fi necesare cuiva care doreşte să lucreze într-un laborator de analize medicale; Biotehnologia ar trebui inlocuită cu parazitologie, iar biotehnologia cu imunologie (in opinia unui intervievat); altcineva vede inlocuită Biogeografia cu Parazitologie sau Toxicologie; Genetica medicala ar trebui sa inlocuiască ingineria genetică; Geologia înlocuită cu studii despre muzee de stiinte ale naturii (?).
Alti studenţi opinează pentru „aerisirea” unor materii ca Botanica sistematică – ambele părţi; cineva ar dori zoologia nevertebratelor fuzionată cu entomologia, citologia cu histologia, anatomia comparată cu embriologia.
Tot la acest punct, unii studenti critica modul în care si-au desfăsurat activitatea unele cadre didactice: de exemplu, Biotehnologia si Microbiologia medicală nu sunt percepute ca materii biologice; profesorul în cauză este perceput ca responsabil de situaţie, deoarece nu a stiut sa-si atragă studenţii de partea sa; laboratorul de microbiologie a fost perceput ca „umplutură” şi studenţii apreciază că nu au învă ţat nimic clar. In cazul Biologie celulare, lecturarea foliilor de la retroproiector este percepută extrem de negativ de către studenţi (care apreciază că respectivul cadru didactic nu are cunoştinţele necesare materiei predate).
{Interesant de remarcat este faptul că disciplinele din această categorie nu se regăsesc deloc sau se regăsesc prea puţin între cele menţionate la întrebarea precedentă; de asemenea, dacă se compară răspunsurile studenţilor din serii diferite se ajunge la concluzia că în acest mod sunt percepute cam aceleaşi discipline de câţiva ani încoace..}
5 – Care sunt principalele greutăţi pe care le întâmpină un student al facultăţii de St. Nat şi St.Agr în perioada universitară.
La această întrebare complexă, răspunsurile sunt destul de variate; puţini studenţi răpund la toate punctele (poate ar trebui întrebări mai scurte..). 10% din cei intervievaţi nu răspund la acest punct, cineva declarând chiar că nu este în măsură să o facă. Relaţiile cu cadrele didactice sunt percepute ca principală greutate de 20% din studenţi, care apreciază fie că s-au adaptat mai greu după relaţiile din liceu; că relaţiile cu c.d. lasă foarte mult de dorit, unele c.d. încercând să le inspire teamă; unele c.d. sunt percepute ca distante (cele mai în vârstă), iar altele sunt prea arogante, deşi nu au habar de materia pe care o predau; nu se imlică în organizarea studenţilor (?); altcineva apreciază relaţiile cu c.d. ca fiind acceptabile.
Examenele sunt percepute negativ de 35% din studenţi; aici se apreciază că materia este prea stufoasă (dar nu se fac refereiri mai clare), examenele sunt prea multe, ar fi bine să existe şi examene parţiale; tot la acest punct se amineşte şi de orar, care ar fi favorizat anumite grupe, sau acre era alcătuit în aşa fel înât erau mereu pe drumuri.
Cursurile şi laboratoarele sunt percepute ca „greutăţi” de 7,5% din studenţi. Cineva le apreciază ca acceptabile, iar altcineva consideră că nu ar trebui scăzută nota pentru absenţe la LP (de unde se vede treaba că nici studenţii dar nici cadrele didactice nu repectă regulamentul, care are specificaţii clare în acest caz...).
Personalul TESA este perceput de regulă pozitiv. Doar secretariatul este menţionat de unii studenţi la modul negativ (secretarele erau afurisite şi nu voiau să le dea informaţii..)
Problemele sociale sunt percepute ca piedici de 5 studenţi, iar problemele financiare de unul singur. Neplata la timp şi în totalitate a abonamentelor este o altă problemă ridicată de studenţi.
6 – Ce modele aţi găsit printre cadrele didactice? Motivaţi
La acest punct, un singur student nu răspunde. Se apreciază că unele cadre didactice chiar s-au străduit să-şi facă materia plăcută, cineva apreciază că toate cadrele didactice pot fi considerate ca modele, doi studenţi că fiecare c.d. are personalitatea lui, altcineva apreciază că e mai bine „să fii propriul tău model”.
Aici sunt amestecate şi aprecieri pozitive şi negative la adresa unor cadre didactice: Prof. D.Coprean 45% din studenţi apreciază pozitiv activitatea (este „exemplu de profesionalism”,”corectitudine pânăla limită”, „este în relaţii bune cu studenţii”, „bine pregătit profesional”; cineve cere ca materia de Fiz. Anim. să se predea pe doi ani..); prof. G. Corneanu – 20% („un adevărat profesor”, este apreciat ca a stiut sa-si faca placuta materia, a predat doar lucruri esentiale, in mod atractiv); prof. Marioara Godeanu – 12,5% (profesionalism, este apropiată de studenţi, pledoarie captivantă); conf. M. Skolka 35% (intelegere acordată studentilor, devotat meseriei, „profesor de suflet”(?),); s.l. T. Onciu 47,5% (desfăsoară ore plăcute, este „prof. de suflet”, „devotată meseriei”); prof. S. Zamfirescu 5% (disponibilitate faţă de studenţi); prof. A. Bavaru – 7,5%, S.L. D. Sava – 12,5%, prof. dr. M. Trandafirescu – 7,5%, S.L. S. Schiopu – 2,5%, conf. V. Tigănuş – 2,5%.
In ce priveşte aprecierile negative – profesorii care nu au pregătire didactică (se face referire la Biologie celulară) poate sunt buni în cercetare; cineva menţionează în acelaşi context citirea de pe folii şi pentru disciplina de Microbiologie, amintind ă profesorul nu formula corect frazele..... Altcineva menţionează că degeaba cineva este bun în cercetare dacă nu are şi pregătire didactică , fiind menţionaţi S.L. Trandafirescu Iulian (coleric, inflexibil), prof. I. Gomoiu, Prof. S. Zamfirescu). Prof. Coprean i se recomandă să fie mai volubil, s.l. M. Făgăraş este apreciat ca dând dovadă de „neimplicare totală” iar conf. M. Skolka este „prea tipicar”, iar „datorita functiei de conducere nu a mai prezentat acelaşi interes pt. studenti”....
7 – Alte probleme pe care consideraţi că este bine să fie cunoscute pentru a fi îndreptate.
Nu răspunde la acest punct o singură persoană, iar doi din cei intervievaţi apreciază că astfel de probleme nu există.
Ca alte probleme sunt menţionate:
1 – Referitor la tema de licenţă – motivul pentru care ati ales-o, când aţi ales-o, unde aţi avut posibilitatea să lucraţi/faceţi cercetări? Cum aţi fost sprijinit? Cum credeţi că vă va ajuta această temă în viitoarea dvs. Carieră?
Tema de licenţă a fost perceputăca importantă din punct de vedere ecologic de 19 studenţi; cadrele didactice au azut rol hotarator în alegerea temei pentru 2 studenti, iar cineva s-ia luat tema la sugestia altor persoane. Din cei care au răspuns, unii au dorit să poat schimba ceva iar o studenta a dedicat teza memoriei tatălui..
12 studenţi au ales tema în anul II, 1 în anul I, 2 în anul II. 15 declară că au fost sprijiniţi de cadrele didactice, iar doi de familie.
In ce priveşte utilitatea temei pentru meseria viitoare, doar puţini răspund; 7 susţin că nu îi va ajuta sau nu stiu dacă îi va ajuta iar unul nu doreşte o carieră în ecologie.
2 – In acest moment, care credeţi/speraţi că va fi următorul pas în realizarea carierei? Doriţi să continuaţi studiile cu o formă de masterat? Dacă da atunci unde/pe ce temă?
Cea mai mare parte a studenţilor – 16 – doresc să urmeze cursuri de master; 3 nu doresc iar doi nu răspund la întrebare. In ce priveşte tematica masteratelor, aceasta este foarte variată : Dezvoltare durabilă – 2 persoane, Psihologie, Ecologie sistemica (la Bucuresti), Monitoring ecologic, Resurse umane sau managementul resurselor umane, Economie, Biologie marină (in Franţa), management de mediu costier, Agricultură ecologică (bursă în străinătate), Economia si managementul mediului (la ASE Bucuresti), Reconstructie ecologică. Sunt percepute negativ taxele prea mari pentru cei cu probleme materiale („taxele ne taie aripile” după cum se exprimă plastic...) iar cineva doreste o mai mare gama de teme de master din care sa poata alege.
In ce priveste angajarea, doar 3 raspund afirmativ, cineva sustinand ca isi va face o cariera in alt domeniu deoarece ecologii sunt prost vazuti...
{Se remarcă tematica masteratelor dorite de studenti, cea mai mare parte fiind în domeniul aspectelor aplicate ale ecologiei. Faptul că cea mai mare parte a studenţilor se declară doritori de a urma cursuri de master relevă faptul că aceste cursuri sunt percepute ca o necesitate in urmarea unei caractere viitoare in domeniul ales, dar si faptul că studentii nu consideră suficiente cunostintele acumulate in decursul celor patru ani de studiu. Interesant este ca tematica unor masterate coincide cu cea a unor discipline urmate in cursul anului IV sau III, care s-ar dori astfel aprofundate}
3 – In perspectiva anilor de studiu care vi s-au părut disciplinele hotărătoare pentru formarea dvs ca specialist?
In acest sens sunt mentionate in special disciplinele de specialitate din anii III si IV. Monitoringul ecologic (11 studenti; cineva apreciază că se pune prea putin accent pe partea practică); Ecologia aplicată (13 studenti); Sisteme supraindividua;e (15), Principiile ecologie (3), toate disciplinele de specialitate (5), Impact, reconstructie ecologică (12), Ecologia acvatică (5), Ecologia Mării Negre (3), Ecofiziologie (1), Poluarea (9), Legislatia ecologică (1), Managementul mediului (2), Dezvoltarea durabilă (1), Ecotehnie (1), Zoologie (1); doi studenţi apreciază că toate materiile sunt importante iar alţi doi că „în nici un caz fiziologia animală care este mai potrivită la biologi”.
{Si in acest caz se subliniază rolul disciplinelor de strictă specialitate; ceea ce nu remarcă aproape nici unul dintre cei intervievaţi este că toate aceste discipline practic nu au obiect în momentul in care nu sunt studiate disciplinele din anii I si II pe care unii dintre studenti le-ar dori inlocuite; incă nu s-au lămurit că ecologia este o stiintă biologică si nu o „inginerie” cum din pacate se desprinde din unele chestionare. In acest caz principala vina o poarta cadrele didactice care fie ca nu au stiut fie că nu au fost interesate de formarea unei viziuni ecologice complete...}
4 – Ce discipline ar fi fost posibil să fie înlocuite, cu ce?
Doar doi studenţi nu răspund la acest punct. In ce priveşte materiile percepute ca „disponibilizabile”:
{Acelasi comentariu ca mai sus in ceea ce priveste intelegerea rolului disciplinelor „biologce”...Ce este ingrijorător este că şi la studenţii acestei specializări cam aceleaşi materii apar în topul preferinţelor negative, de câţiva ani buni – chimiile, matematica, biofizica.}
5 – Care sunt principalele greutăţi pe care le întâmpină un student al facultăţii de St. Nat şi St.Agr în perioada universitară.
10 dintre studenţi apreciază ca negative relaţiile cu cadrele didactice, 6 examenele, unul singur cursurile si laboratoarele, unul singur personalul TESA, 4 relatiile cu secretarele (cu comportament arogant si superior), 8 problemele sociale (studentii cu probleme sociale sunt descurajaţi; multe cadre didactice nu sprijină studenţii care muncesc).
O persoană menţionează taxele iar altcineva acuză că trecerea de pe locuri cu taxă pe cele fără taxă în anul II nu a fost efectuatăcorect, dar nu dă alte detalii.
De asemenea, sunt percepute negativ lipsa cursurilor si fasc. de LP tipărite, comportamentul rigid al cadrelor didactice, referatele inutile, profesorii care dadeau dovada mai mult de subiectivitate decat de obiectivitate. Se comenteaza ca chiar şi la lucrările practice accentul se pune pe teorie...
6 – Ce modele aţi găsit printre cadrele didactice? Motivaţi
Ca modele sunt nominalizate următoarele cadre didactice: prof. S. Godeanu (15 studenti – exemplu de daruire profesionala, „har de pedagog”, corectitudine, este apreciat modul de predare, blândeţea, bun sfătuitor, comunicare deschisa cu studentii, „model pentru un cadru didactic, „mare caracter”, va reprezenta o mare pierdere pentru studenti”, este o „enciclopedie”, trateaza studentii ca pe niste colegi mai tineri ); Sl. G. Paraschiv – 5 (dedicare, incearca sa-i faca sa inteleaga materia predata, , prof. M. Godeanu – 3 (devotamentul atat ca profesor cat si ca cercetator, dăruire, voioşia din suflet, modul in care intelege relatiile cu studentii), conf. M. Skolka – 9 (nu refuza pe nimeni care ii cere ajutorul, bine pregatit, deschis, ), sl. T. Onciu – 7 (dedicare, implicare sufletească, profesionalism, umor de calitate), sl. M. Samargiu -3, prof. M. Gomoiu – 2 (profesionalism). 3 studenti nu răspund la acest punct iar alti 3 apreciază că toate cadrele didactice pot fi considerate ca modele sub diferite aspecte. Cineva apreciaza – fără a da nume că a apreciat la c.d. perseverenta si perfectionarea permanentă, disponibilitatea de a face sacrificii pentru munca de cercetare si se bucura ca exista si astfel de modele, iar altcineva apreciaza ca a avut prilejul sa cunoasca printre cadrele didactice „oameni minunati”;
7 – Alte probleme pe care consideraţi că este bine să fie cunoscute pentru a fi îndreptate.
4 studenţi nu răspund;
1. De ce aţi ales această facultate/specializare?
Din raspunsuri, cele mai multe – 71,8% (51) – indica faptul că studenţii au ales specializarea din cauză că au fost atraşi de acest profil sau că geografia le-a plăcut. 7,04% (5) declară că au ajuns la geografie datorită faptului că au depus dosare la mai multe specializări, 2,8% - că au ajuns la geografie pentru că a fost concurs de dosare; 5,6% (4) declară că la început le-a plăcut profilul dar acum au o prere exact opusă, regretând pasul făcut; Căte o persoană declară că a ajuns la geografie în urma îndrumărilor dirigintelui si respectiv pentru că geografia este o disciplina „de viitor”. Doar 2,8% (2) recunosc ca ar dori să predea geografia după ce termină cursurile.
2. Având o privire de ansamblu asupra anilor de studenţie parcurşi, ce schimbări în structura planului de învăţământ consideraţi că s-ar putea face şi de ce.
Cea mai mare parte a studenţilor sunt de părere că ar trebui pus mai mult accent pe laboratoare si pe activităţile practice – 39,4% (28); 14,08% sunt de părere că ar trebui modificat numărul de ore fie în sensul creşterii ponderii unor materii la 2 semestre in loc de unul fie la eliminarea unor materii considerate inutile; 19,7% (14) nu răspund, o persoană (1,4%) declară că nu ştie, alta sustine că nu este în măsură să răspundă, două persoane declară că ar trebui schimbate „multe” iar 7 (9,8%) se plââng de orarul prea compact.
Comentarii: Materie care ar trebui eliminată - Istoria predării geografiei; Statistica ar trebui adaptată nevoilor geografiei; practica ar trebui efectuată în fiecare an, în altă locaţie, pregătită cu maximum de responsabilitate şi ar trebui susţinută de facultate; practica ar trebui efectuată şi în alţi ani, chiar dacă studenţii ar trebui să contribuie financiar; practica nu ar trebui să se efectueze în săli; unele materii au o pondere prea mare si numărul de ore ar trebui scăzut; in facultate intră prea mulţi studenţi, ar trebui departajaţi cumva cei care doresc doar o diplomă şi cei care doresc cu adevărat să înveţe; limba engleză ar trebui studiată în toţi anii; materiile de un semestru ar trebui extinse pe două (Geografia continentelor, Geografie umană, Geografie regională, Geomorfologie); există în planul de învăţământ materii nefolositoare; Lp-urile ar trebui să aibă într-adevăr aplicaţii; în sălile de curs ar trebui să fie condiţii mai bune; orarul ar trebui să fie mai lejer; materialele folosite ar trebui să fie mai bune şi mai moderne; să se efectueze practică propriu-zisă şi mai puţină teorie, este prea multă „vorbărie goală”; ar fi necesară o comunicare mai bună între studenţi şi reprezentanţii acestora; profesorii ar trebui să fie mai maleabili; ar trebui să existe „ore de recapitulare”; să nu se mai „plătească” laboratoarele; să nu se mai dicteze cursurile; ar trebui mai multă „implicare din partea profesorilor”; să nu mai fie planificate laboratoare la ore târzii.
[Se remarca de departe un aspect subliniat si de studenti ai altor specializari – necesitatea efectuarii unui mai mare numar de aplicatii practice de profil. Aici ar trebui pus accentul, pentru ca studentii raman cu impresia ca materiile se fac doar teoretic. Atat practica de teren cat si lucrarile practice trebuie sa-i faca sa inteleaga anumite aspecte si in sensul „descoperirii” lor pe parcurs, nu doar explicarea teoretica, in limita in care o permite baza materiala a facultatii; poate ar fi utila o crestere a numarului de ore efectuate la statia meteo....]
3. Cum ati vedea organizat mai bine examenul de admitere?
30,9% dintre studenti (22) opinează pentru oportunitatea unui examen scris, 18,3% (13) pentru un examen tip grilă, 25,3% (18) sunt pentru o oarecare formă de admitere – cu examen scris sau oral, 9,85 % (7) sunt de părere că sistemuol actual este bun, 5,6% (4) nu răspund, o persoană este de părăre că ar fi necesar un exame oral iar o persoană (1,4%) spun că ar trebui organizate „teste” de admitere...
Examenele de admitere ar trebui organizate cu mai multă vigilenţă, responsabilitate din partea celor care asistă; cineva este de părere că este bine asa cum e acum pentru că „e avantaj în ambele tabere”; „intră prea mulţi în facultate iar cu bani ajung toţi să termine”; cineva este de părere că nu organizarea contează ci corectitudinea celor care corectează”; altcineva este de părere că examenul de admitere ar trebui desfiintat în univ. Ovidius....
[Interesant cum foarte multi dintre studenti – care au intrat totusi fara examen de admitere – opineaza ca acesta ar trebui reinstituit; sunt alarmante semnalele ca procesul de examinare are carente serioase in facultate, iar in aest sens trebuie lucrat de catre cadrele didactice si in special de indrumatorii de an]
4. Cum ati vedea organizat mai bine examenul de licenţă?
La acest punct, 52% (37) nu răspund sau declară că nu ştiu; 7,04% (5) ar dori ca acest examen să fie desfiinţat, 30,9% (22) doresc ca examenul să se susţină în Constanţa, sau cu o comisie formată din profesori de la facultate, ori mixtă, 2,8% (2) ar dori ca examenul să fie sub forma unui test grilă şi tot două persoane preferă un examen scris si oral..
Comentarii: să se ţină examenul cu profesori de la Univ. Ovidius; să existe corectitudine şi să se ia în considerare notele obţinute în timpul facultăţii; altcineva cere ca licenţa să ia în considerare „abilităţile practice”; comisia trebuie să fie strict obiectivă; profesorii ar trebui să fie mai îngăduitori.
[Ingrijorator este faptul ca o mare parte din studenti – care se afla in anul III nu sunt interesati se pare de examenul de licentta; poate ar fi fost interesanta mentionarea daca si-au luat sau nu lucrarea de licenta. Ce se desprinde din doleante – nu ar fi rau daca s-ar organiza examenul de licenta la noi, cu comisie mixta de examinare].
5. Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de oră, atât la curs cât şi la lucrările practice şi argumentaţi de ce.
La capitolul materii cu pondere neadecvată, 19 din studenţi nu răspund. In ce priveşte materiile, sunt menţionate: Istoria descoperirilor geografice (2 nominalizări; ar fi suficient doar cursul); Geografia continentelor (o nominalizare); Geografia populaţiilor (1); Geografia umană (7); teledetecţia (3); Oceanografia (timpul acordat este prea puţin); Geografia Europei (16 nominalizări – timp prea puţin faţă de informaţia cuprinsă); Geografia Americii (2); Sportul – este o materie complet inutilă: „este nevoie de abilităţi sportive ca să citim un termometru?”; Geomorfologie (6 nominalizări – timp prea puţin); Geologie (1), Meteorologie (1), Topografia (6), Geografia regională (2), Statistica (3), Geografia economică mondială (3), Hidrobiologie (2), Cartografia (3), Geografia fizică generală (1), Biogeografia (4).
Alte observatii: Cartografia – „ar trebui scoasă, nu este interesantă”; Statistica – „nu are legătură cu geografia”; Istoria geografiei, Teledetectia – sunt inutile; Hidrobiologie, Biogeografie – cadre didactice „slab pregătite”; Biogeografia – „nu s-a predat corespunzător”, cadrul didactic „a dat dovadă de lipsă de interes”; La statia meteo au fost doar o singură dată; nu se face practică la Teledetectie; la Cartografie si Topografie se folosesc aceleasi date in fiecare an; la laboratoare este gălăgie şi nu se poate lucra; altcineva se abţine, „probabil că fiecare materie are importanţa ei”.
[De regula studentii nu spun ce anume este neadecvat in cazurile citate – daca materia are o pondere prea mare sau prea mica. Se ridica problema practicii de specialitate care se cere efectuata pe toti anii de studiu (totusi, practica este prinsa in planul de invatamant, care este afisat in permanenta la avizier; nu reiese ca studentii ar sti ce se face in anii mai mari, unde practica apare intr-adevar; probabil ca ei inteleg prin practica doar cea de tip itinerant din anii I – II – din nou rolul cadrelor didactice, care ar trebui sa le explice unele aspecte si in acest sens). Unele comentarii sunt partinitoare, fiind legate mai degraba de stilul diferit al unor cadre didactice de la alte specializari si de necesitatea de a face fata unor denumiri stiintifice pe care cea mai mare parte a studentilor de la Geografie practic refuza sa le invete (aspect remarcat de altfel si de c.d. de la Geografie)]
6. Cum aţi fi preferat să se organizeze examenele în timpul studenţiei – scris sau oral?
38% din cei care răspund (27) sunt de părere că examenele ar trebui săfie scrise; 36% (26) că ar trebui să fie scris şi oral, în funcţie de materie; 18,3% (13) optează pentru examene orale; 2,8% (2) sunt pentru examene de tip grilă, iar 4,2% (3) nu răspund la întrebare..
Comentarii: examenele ar fi mai bine să fie orale, dar dacă profesorul este „prea dur” atunci e mai bine să fie organizate în scris; examenele au fost bine organizate; altuia examenele orale i se par prea grele; altcineva opinează că ar fi bine să existe un echilibru între examene; la examenul oral se pot exprima cunoştinţele cel mai bine; la examenul scris emoţiile sunt mai puţine.
7. Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut lucrări practice pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
S.L. V. Nicoară (30 nominalizări); prof. E. Vespremeanu (30 nominalizări – bine pregatit, „superprofesor”, bun pedagog, profesionalism, implicare profesionala, pasiune; cursuri bine structurate si prezentate, verticalitate, „de caracter”; echitate la evaluare), conf. I. Seceleanu (5 – bine pregatit, bun pedagog), prof. I.F. Mihăilescu (22 – seriozitate, bună pregătire; implicare profesionala, pasiune; cursuri bine structurate si prezentate, verticalitate, „de caracter” echitate la evaluare; stie sa impuna respect; e de apreciat, „am inteles ca este unul dintre fondatori”; cuiva i s-a parut un adevarat „cosmar” in dulcea studentie dar este unul dintre putinii profesori care stiu diferenta dintre ce le este „bine” si ce le este „rau”, respectiva persoana trecand la un sentiment de stima....); conf. F. Bordânc (3 – „superprofesor”), prof. M. Marin (6), conf. G. Caraivan (13 – bine pregatit, implicare profesionala, pasiune; bun pedagog, „superprofesor”), C.Cărbune (1), Crăciun Dana (2 – profesionalism, tolerantă), conf. C. Păltineanu (3), prof. D.Cogălniceanu (1), prof. N. Andreiaşi (1), asist. Zoe Prefac (17 – se face inteleasă de către studenti, caracter impecabil, bun pedagog, coerenta in exprimare), s.l. V. Torică (24 – se face inteles de către studenti, caracter impecabil, bun pedagog, coerenta in exprimare), prep. Claudia Andreiaşi (11 – profesionalism, tolerantă; are darul de a te face sa iti placa materia), asist. M. Popescu (33 – stie cum sa-si sustina orele, se face inteles de către studenti, caracter impecabil, corectitudine, bine pregatit, bun pedagog, coerenta in exprimare; adevarat prieten, cadru didactic si sfatuitor), asist. M. Lungu (11 – bine pregatit, bun pedagog , specialist foarte bun), asist. Anca Albu (3), prep. Dana Vlad (16 – stie cum sa-si sustina orele), s.l. T. Onciu (1); 23 studenţi nu răspund la acest punct.
Comentarii: sunt apreciaţi profesorii care nu citesc cursul „care dictează şi au pretenţia ca studenţii să ştie ceea ce ei nu ştiu”; „nu sunt asemenea persoane în această facultate”; „nu s-a născut încă”; unele cadre didactice „satisfac cerinţele studenţilor”; fiecare profesor a reprezentat un model în felul lui.
[Aprecierile studentilor dovedesc ca in marea lor majoritate au inteles sa completeze obiectiv chestionarele, prea putini dand raspunsuri in doi peri. Sunt apreciatiin special cei corecti si cei care stiu sa-si comunice clar cunostintele, ca si cei care stiu sa raspunda la diferitele probleme ale studentilor. Din cele desprinse din chestionare si in directia imbunatatirii comunicarii cu studentii mai este mult de facut din partea colectivului de cadre didactice. Studentii trebuie sa cunoasca clar cerintele si atunci nu au nimic de obiectat. Daca se schimba „regulile in timpul jocului”, apar nemultumiri si pe buna dreptate ]
8. Care sunt greşelile pe care dvs. le-aţi făcut în timpul anului/anilor de studiu şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Restanţe lăsate pentru toamnă; Nu au învăţat la timp (12 persoane); au învăţat mai mult ca să evite restanţele (6); nu s-a dus la examene pentru ca a considerat că sunt prea grele (1); o persoanăconsideră că nu a făcut greşeli; absenţele la lp (3 persoane); dosarele la lp au fost făcute in ultimul moment (7); neprezentarea la examene (o persoană); 25 ( 35%) nu răspund la acest punct.
Comentarii: A învăţat prea mult la materii unde nu s-a pus accent şi examenul s-a luat uşor, iar acest aspect este demoralizant pentru cei care învaţă; cineva consideră a copiat la un examen; nu ar mai învăţa pentru note şi ar aprofunda materiile; ar învăţa mai mult la materiile din anul I predate de prof. Mihăilescu; a plătit absenţele; a învăţat prea puţin la lp. cu d-na Prefac; de ce se opresc dosarele de lp.; altcineva consideră că a greşit că nu a renunţat în anul I la această facultate; a învăţat doar înainte de examen; neglijarea lp. si lipsa de interes, ceea ce a dus la restante; si-a ajutat colegii şi când a avut nevoie i s-a întors spatele; a făcut o contestaţie; nu a fost atentă la cursuri.
[De regula studentii constientizeaza greselile facute, dar se desprinde si un usor aer fatalist. Ingrijoratoare este insa afirmatia - care apare de mai multe ori ca au fost platite absentele. In aceasta directie este absolut necesar ca toate cadrele didactice sa respecte strict regulamentul si daca cer bani pentru recuperare sa efectueze efectiv orele in cauza in afara timpului normal, altfel nu exista suportul legal al platii! Ce platesc de fapt studentii? Apare o situatie periculoasa, de care trebuie sa fie constient fiecare cadru didactic care are lucrari practice in norma! Ori recuperezi – contra cost – exact atat cat este in planul de invatamant, ori nu, dar atunci studentul nu are ce cauta la examen si va da examenul cu seria din anul urmator, cand poate efectua – fara plata laboratoarelor – acele lp-uri pe care le-a absentat. Alta varianta (legala) nu exista stimati colegi!!]
9. Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce?
Geomorfologia (o nominalizare); Geografia Europei (38); Geografia solului (3); Oceanografia (3); Geografia populaţiei (1), Topografia (5); Hidrologia (1), Biogeografia (1), Geografia economică mondială (11), Climatologia (3), Statistica (3); Meteorologia (4); Teledetecţia 91), Biogeografia (1), Geografia economică mondială (3), Informatica 92), Geografia fizică generală (1), Geografia populaţiilor si asezarilor umane (1), Istoria geografiei (1), Engleza 91); nu răspund (3 persoane).
Comentarii: nu-i place cadrul didactic de la „Europa” - este exigent peste limite; la Geografie economică sunt prea multe cifre; la Climatologie – a trebuit să înveţe mereu; Biogeografie – cineva nu a avut după ce învăţa; la Geografia Europei cerinţele sunt prea mari iar procedeul de examinare a fost la pământ; unele materii sunt grele, „nu prea pe înţelesul unora”.
[In top conduce examenul de Geografie a Europei, pentru „exigenta”. Nu cumva profesorul in cauza practica o exigenta normala din punct de vedere didactic la alta universitate, dar cu care studentii nostrii nu sunt obisnuiti? Raspunsurile lor dau de gandit]
10. Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului şi al modului de prezentare.
Oceanografie (42 nominalizări), Geografia populatiilor si asezarilor umane (31), Geografia Europei (17), Climatologie (15), Geografia solurilor (14), Istoria geografiei (7), Meteorologie (13), Teledetectie (2), Geomorfologie (4), Geografia Americii (1), metodica predării (1), Geografia fizică generală (8), Engleză (4), Geografia spatiilor litorale (6), Hidrologie (10), Mineralogie (7), Geografie economicămondială (3), Hidrobiologie (2), Geologie (4), cartografie (1), Biogeografie (2). Nu răspund (2).
[In acest caz este interesant ca sunt nominalizate acele discipline predate de cadrele didactice cele mai nominalizate. De asemenea, apar ca materii „placute” si unele din cele pentru care cadrele didactice au fost apreciate negativ sau a celora pe care unii le-ar dori eliminate din planul de invatamant. De aici reiese tocmai modul diferit de percepere al discioplinelor de catre studenti]
11. Nominalizaţi disciplinele care nu v-au plăcut.
Geomorfologie (2 nominalizări), Statistica (29), Geografia umana a Romaniei (2), Geografia Europei (8), Informatica 91), Geografia ec. Mondiala (20), Cartografia (26), Topografia (31), Oceanografia (2), Biogeografia (14), Climatologia (6), Hidrobiologia (3), Teledetectie (6), Istoria geografiei (3), Metodica cercetarii climatologiei si meteorologiei (2), Meteorologia (4), Geologia Romaniei (4), Mineralogie – Petrografie (1)
Comentarii: nu i-au plăcut disciplinele nu în mod special ci pentru ca a avut restante; Geografia Europei – prea mult strică.
[Un fenomen general la facultatea noastra – disciplinele de matematica nu sunt privite cu placere de catre studenti. Poate ar trebui discutat cu cei care le predau pentru ca aceste discipline au rolul lor si totul este sa le faci pe intelesul studentilor care uneori nu au toate cunostintele de matematica din liceu prea clare. Ce este specific geografiei – si ingrijortator – este faptul ca Topografia si cartografia – care sunt materii fara de care geografia ca stiinta nu ar fi putut avansa – sunt percepute extrem de negativ. Aici trebuie pus un accent mai mare si problema este in primul rand a celor care predau materiile in cauza. Apare si cazul unor materii percepute negativ datorita modului de examinare – cazul Geografiei Europei sau al Biogeografiei – mod de examinare care difera radical de cel cu care studentii sunt obisnuiti]
12. Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
34,4% din studenti nu răspund la întrebare (27); 30,9% (22) sunt de părere că în căminul C1 si cele de la Energetic si navrom conditiile sunt jalnice; 9,8% (7) apreciază conditiile din camin ca „medii”, diferite in functie de cămin; 2 persoane consideră că repartiţia lasă de dorit: 11,2% (8) consideră că repartitia in camin se face pe baza de mita. Viata studentească este percepută ca bună doar de 3 persoane – 4,22%.
Comentarii: In cămin sunt cazati studentii cu cazuri sociale si cei care sponsorizează reprezentantii ligii; Liga studentilor nu-i consultă inainte de luarea deciziilor; modul de repartizare in camin (teoretic bun); să se intre totusi pe baza mediilor; taxa de cămin este „supermare”; nu a încercat să obţină un loc în cămin din cauza repartiţiei „pe pile”; condiţiile din camine sunt oribile iar banii dati nu se explică; sistemul de repartitie este „foarte prost, locurile in camine se ocupa in functie de alte criterii decat dupa cum ar fi norma”l; in camere sunt gandaci, iar la bai este mizerie; ar trebui curatenie in sălile de curs; la cazări „nu se tine cont de nimic”; „discriminare in modul de repartitie”; cineva face o comparatie cu caminele studentesti din Sibiu.
[Din cele ce sunt mentionate se desprinde lipsa totala de informare a studentilor fata de criteriile de repartitie; nu numai ca nu au habar de sistemul de cazare in functie de performante – pe care ar trebui sa li-l fi explicat indrumatorii de an (regulamentul in cauza este pe pagina web a facultatii; ati binevoit sa-l parcurgeti pana la capat sau macar sa-l cautati, ca sa nu vorbiti aiurea, stimati studenti?), dar reprezentantii ligii sunt perceputi la modul negativ. Se mentioneaza mizeria din camin si din salile de curs – probabil ca „altii” au venit si au facut-o nu viitorii „intelectuali”; in ceea ce priveste caminele din Sibiu – stimati studenti – ce reguli se aplicau acolo, mai tineti minte? Ce ati zice de regulile acelea – normale pentru orice camin civilizat – aplicate in C1? Cum explicati kilogramele de gunoaie de tot felul „parasutate” de la ferestrele caminelor? La bai cine credeti ca face mizeria? S-a gandit cineva la faptul ca sunt carente grave in cei 7 ani de acasă?]
13. Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs (din Ligă sau nu) si cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs personală?
Liderii nu se implică deloc – 39,4% (28); părere nu prea bună – 9,8% (7); părere bună – 1,4% (1); nu îi cunoaste pe lideri – 16,9% (12); nu au lideri i ligă în anul lor 5,6% (4); activitatea liderilor a trecut neobservata – 2,8% (2), liderii nu le reprezintă interesele – 2,8% (2); nu răspund la întrebare – 28% (20).
Comentarii: nu exista colectivitate; nu au avut lideri până în acest an; „mai mult pentru ei decât pentru alţii, dar asta este normal”; prezenţa ligii nu s-a făcut simţită în nici un fel; 2 persoane nu cred că există reprezentanţi ai geografiei în ligă; activitatea liderilor este „delăsătoare”; „nu îi reprezintă deoarece sunt prea puţini reprezentanţi ai studenţiloir în raport cu numărul de cadre didactice; liderii „isi urmează doar interesele proprii; a crescut taxa si liderii nu le-au apărat interesele; o singură persoană are o părere foarte foarte foarte bună...; liderii „încearcă, dar în zadar..; nu cunoaste lideri..
[Liderii studentilor sunt apreciat global in mod negativ, parerea generala fiind de la foarte proasta la acuzatia ca fac totul numai prin prisma propriului interes. Liga studentilor va avea multe de facut pentru a „drege” imaginea sifonata crunt in anii precedenti de liderii corupti; din anul in cauza fac parte studente care au fost cazate in modul descris mai sus de lideri ai ligii de la alte facultati, anchetati dupa aceea de politia universitatii. Ar trebui ca cei dovediti ca au obtinut cazare prin frauda sa fie eliminati din toate caminele universitatii pentru un an ca sa se invete minte, iar liderilor in cauza sa li se intocmeasca dosar penal....]
14. Cum s-au implicat îndrumătorii de an în viaţa studenţească?
Nu s-au implicat – 33,8% (24); părere bună – 18,3% (13); nu răspund – 30,9% (22); părere proastă – 4,22% (3).
Comentarii: nu s-au implicat, nu şi-au făcut simţită prezenţa; au făcut „viaţa de student şi mai amară decât era”; „ne-au ajutat foarte mult”; au „nervi de oţel şi sfaturi înţelepte”; au răspuns doar când au fost solicitaţi; nu îi interesează problemele studenţilor; dl. Prof. Popescu nu ezita sa-i ajute atunci când este nevoie; le-au arătat dacă au ales corect sau nu domeniul; au fost prezenţi de fiecare dată când au fost nelămuriţi; cineva a ajuns în anul III si nu stie cien e indrumătorul, deci nu s-a implicat..;”stiu doar pentru ei, pe noi nu ne bagă în seamă”; „stie la fel de multe ca şi noi”; „mai mult pentru ei decât pentru alţii, dar e ceva normal”; „dacă-i întrebi ceva nu stiu, singurul cu care au putut avea discuţii deschise a fost M. Popescu..
[ De cele mai multe ori, indrumatorii de an sunt perceputi ca total neimplicati, aproape pe aceeasi treapta cu liderii din liga. Cu o singura exceptie, aici este din nou necesar ca fiecare sa-si ia rolul in serios si sa aiba o comunicare pertinenta cu studentii care pun diferite intrebari, nu sa-i trimita la secretariat – unde adesea s-au lovit de aceeasi lipsa de comunicare]
15. Care sunt principalele neajunsuri pe care aveti să le reprosati conducerii catedrei si facultatii?
Material didactic insuficient – 21% (15); Cresterea taxei – 56,3% (40); lipsa fondurilor (2 persone); plata absentelor (3 persoane); banii de practica 92 persoane), decontarea abonamentelor (2 persoane), fric in salile de curs (5,6% (4 persoane), burse prea putine (3) – 4,2%; lipsa informatiilor de la sercretariat – 2 persoane; nu răspund – 8,4% (6 persoane).
Comentarii: nu sunt materiale didactice; nu se face schimb de experienta intre universitati; nu exista simpozioane in domeniu; frig in salile de curs; taxa absentelor sa fie scazuta; pretentiile prea mari ale unor profesori fată de „aceste conditii”; doua persoane sustin ca nu ar ajunge un top de hartie sa-si scrie nemultumirile; „conducerea facultatii a spus ca noi nu avem nici un drept, noi ce sa intelegem din asta, că nu suntem oameni? sa se plateasca practica de catre facultate in toti anii; sa se tina cont si de parerile lor; ar trebui mai multe chestionare; scoaterea anului complementar – este vazuta ca o masura neavenită; sediul catedrei de geografie lasa de dorit; secretarele ar trebui sa fie mai sociabile cu studentii; lipsa laboratoarelor; facultatea”prin nume se cere a fi facultativa”; „nimeni nu isi dă interesul pentru binele acestei facultati si a studentilor”;”absurditatea, lipsa de înţelegere a studenţilor”; orarul este prea incarcat; practica insuficienta; „cresterea taxei – hotie pe fata”; taxele de camn sunt prea mari fata de conditii; de ce se face diferenta intre studentii de la cu taxa si cei de la fara taxa
[Din problemele pe care studentii le ridica se remarca din nou problemele cu baza materiala si cu practica. Un mare numar de studenti sunt nemultumiti de modul in care a crescut taxa, iar motivul este unul simplu – la Geografie sunt foarte multi studenti cu taxa pe care nimeni nu s-a obosit sa-i lamureasca si sa le explice de ce s-a intamplat acest lucru, si mai ales ca este perfect legal. Din nou, cei care ar fi trebuit sa-i consilieze nu si-au facut datoria, iar din vina lor a aparut o situatie cat se poate de jenanta pentru facultate in general – vezi actiunea studentilor din toamna. In acest sens, trebuie ca indrumatorii de an si conducerea catedrei ca si a facultatii sa aiba intalniri in care sa explice astfel de probleme studentilor; in momentul in care aceste probleme ar fi fost intelese asa cum sunt ele de fapt – si nu dupa explicatii la a cincea mana – multe din nemultumirile studentilor nu ar fi existat]
[In ce priveste facultatea, aceasta este facultativa pentru ca poti sa o faci sau nu, poti sa o termini sau nu; materiile sunt obligatorii in momentul in care le treceti in contractele de studii; regulamentul este de altfel afisat; cititi-l; „conducerea facultatii a spus ca noi nu avem nici un drept, noi ce sa intelegem din asta, că nu suntem oameni?” cine a spus imbecilitatea asta, ca nu aveti nici un drept? Aveti drepturi, dar aveti si datorii – vezi regulamentul, primul avizier cum intri pe usa de la xerox, in stanga – asta daca nu e prea complicat sa consultati regulamentele de pe site-l facultatii – adresele sunt tot acolo, poate va uitati si la ele, nu numai la anunturile cu „vand cursuri la climato...”; in legatura cu taxele - pentru ca pentru cei de la fara taxa plateste statul si cei cu taxa isi platesc ei cursurile; locurile cu taxa sunt in plus; problema asta o reglementeaza ministerul, nu facultatea; apropo, cum anume a discriminat facultatea studentii cu taxă? Ati putea da exemple? ; „cresterea taxei – hotie pe fata” - alocatia pentru un student de la fara taxa este de 26 500 000 si in conformitate cu legea taxa ar trebui sa fie egala cu alocatia; mai informati-va si voi inainte de a scrie...]
16. Exista în facultate un “fenomen” al luării de mită? Aveti colegi care promoveaza examenele prin fraudă (copiat)? Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Nu răspund la întrebare 30,9% (22), 40,8% (29) declară că există mită în facultate si că se copiază, cunosc cazuri dar nu dau nume, 8,45% (6) declară că nu stiu, o persoană crede că există, 3 nu comentează, 2 persoane sustin că nu există astfel de fenomene.
Comentarii: „presupunem că ar exista si asa ceva”; „toti copiaza!!!”; are cunostinta si recunoaste ca daca ar fi fortata ar da mita pt a putea intra la licenta chiardaca astfel incurajeaza fapta; „sa le fie rusine celor ce au laut mita”; „70% din studenti copiază; „exista” dar nu vrea să comenteze; „ma bucur că se descurcă, unii au trecut la fara taxa iar altii s-au trezit cu note in catalog fără să fie prezenti la examene”; nu comenteză, vrea să termine facultatea; sunt zvonuri dar nu si dovezi; se copiaza, „unele examene se iau si pe baza de mita si pe un zambet”; „da exista acest fenomen iar 30% dintre colegi promoveaza examenele cu note mari pe baza acestuia”; „cate persoane mai sunt corecte pe lumea asta? Mai mult de 90% recurg la ajutătoare. Dar e bine!”; „copiatul exista dintotdeauna si exista cazuri in care studentul care nu a invatat i-a examenul iar cel care a copiat il i-a, asta este [invata sa scrii domnisoara, vei ajunge cel mai probabil in invatamant si o sa-si bata joc elevii de dumneata; este impardonabil sa nu ai habar de gramatica limbii romane].
[Raspunsurile la acest punct sunt extrem de ingrijoratoare si de relevante totodata. Multe din problemele ridicate la alte intrebari isi au originea aici – in neseriozitatea cu care unele cadre didactice privesc modul de examinare si in complacerea studentilor intr-un fenomen pe care un numar dintre ei il vad ca perfect normal, iar aceasta este cea mai periculoasa atitudine! Ce fel de intelectuali pregatim noi in facultate stimati colegi? Experti in copiat pe rupte cu tot felul de metode – de la scrisul pe banca pana la utilizarea pe scara larga a telefoanelor celulare? Stiti stimati colegi ca la specializarea dvs. se copiaza pe scara larga folosind telefoanele celulare unde sunt „stocate” cursuri intregi? Stiti ca exista o hotarare a consiliului facultatii care interzice accesul in sala de examen cu telefoane celulare? Ati controlat acest aspect, pentru ca examenul sa fie corect si impartial? Cum vi se par acuzele ca exista studenti care promoveaza prin frauda toata facultatea, ba mai ocupa si locuri fara taxa? Aici vina principala o au cadrele didactice care examineaza, iar problema ar trebui examinata cu toata atentia pentru ca la celelalte specializari ale facultatii acest fenomen nu este nici pe departe atat de extins. Ar trebui sa inceteze stilul de examene cu tot anul la gramada inghesuit in sali mici unde orice supraveghere eficienta este imposibila, iar cei care examineaza ar trebui sa examineze si nu sa faca alte lucruri in timpul acesta, invitand practic studentii la frauda...]
De ce aţi ales această facultate/specializare?
Au venit la aceasta specializare pentru ca le-a placut - - 58% (18), 12,9% (4) datorita optiunilor la admitere, 9,6% (3), 9,6% datorita modului de admitere, 9,6% din calcul, pentru o profesie ulterioara, din curiozitate 6,4% (2), 3 persoane nu răspund. O persoană regretă ca a ales această specializare.
Comentarii: a crezut că e o specializare interesantă, cu multiple aplicatii practice; a venit la geografie de naivă, nu stia ce o asteaptă; dosarul cu note mari ii asigura un loc la fara taxa; a crezut că va avea ce invatadar s-a cam inselat; ii pare rau ca a ales aceasta facultate; multe persoane răspund că pentru că le plăcea...; din curiozitate, dar acum nu ar mai face-o; a crezut că est facultate nu „grădiniţă cu desene şi foi de calc colorate in exces, precum si prezenta obligatorie la curs si lp
[domnisoara, eu zic sa inventam o facultate de discoteci si baruri, poate asa va va conveni. Cum vrei sa inveti geografie fara sa ai unele notiuni de bază, iar frecventa este obligatorie si in vest; mai intereseaza-te la cei care au studiat la Brest...];
altcineva a crezut că va avea mai multe optiuni in obtinerea unui loc de muncă.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studenţie parcurşi, ce schimbări în structura planului de învăţământ consideraţi că s-ar putea face şi de ce.
Nu răspund la intrebare 25,8% (8); 41,9% (13) se plâng de structura planului de invatamant, 6,4% (2 persoane) se plâng de finantele reduse ale facultatii, 2 de organizarea facultatii, cate o persoana sustin ca e bine si asa, altcineva cere sa „nu se mai plateasca absentele”.
Comentarii: să se axeze ami mult pe specialitatea pe care a ales-o (?); să nu se mai plătească absentele; mai putine lp in anul IV; mai putine ore de C si mai multe de studiu individual; lp-uri obligatorii dar nu contra cost; multe lipsuri, dar nu spune ce...; orar dezorganizat; scoaterea unor materii; cursuri mai succinte; mai multa practică; scoaterea materilor care nu mai sunt de specialitate; excluderea materiilor din alte arii stiintifice; anul Iv este prea incarcat, prea multe dosare de facut, pentru licenta cand sa mai invete; practica de teren mai multa mai ales pentru cei de la turism; discutii mai detaliate intre profesori si studenti; cursuri repartizate egal intre cei patru ani de studiu; ore de lp mai putine pentru ca multe nu sunt utile; cursuri mai la obient; Sali de cursuri neadecvate, nu ar trebui sa faca cursuri in subsoluile caminelor; mai multa implicare, nu dosare inutile la lp; cursuri in facultate, nu la scoli generale; drepturi egale intre studentii cu taxa si cei fara taxa.
[Cea mai mare parte a studentilor se plang de spatiile de invatamant si de necesitatea practicii de teren, care ar trebui efectuata in opinia studentilor in toti anii de studiu.De asemenea, se plang de volumul mare de munca la unele discipline din anii mici, carora nu le vad rostul. Nu ar strica sa li se explice aceasta necesitate de catre cadrele didactice...S-ar putea ca aceasta reactie sa fie si un rezultat al intrarii in facultate pe baza de dosar a unor studenti care au o parere neconforma cu realitatea despre ce presupunede fapt geografia.Ar fi necesara o serie de discutii cu ei in cursul anului I, ca sa fie lamuriti de ce ii asteapta si de rolul anumitor discipline; nu reiese din chestionare ca studentii ar cunoaste ceva despre numarul de discipline obligatorii pe care un student la geografie trebuie sa le parcurga, indiferent de tara in care studiaza].
Cum ati vedea organizat mai bine examenul de admitere?
Cea mai mare parte a celor care raspund (1) – 54,8% sunt de parere ca ar trebui instaurat un examen scris, 16,1% (5) ar dori examen grila, doua persoane ar dori mentinerea concursului cu dosar, alte doua se plang de informarea candidatilor despre conditiile din timpul facultatii; 16,1% (5) nu răspund.
Comentarii: candidatii ar trebui mai bine informat asupra nilor de studiu; daca nu se renunta la examen prin dosar aceasta facultate va ramane de caruta; mai multe locuri la fara taxa; prin examen se vede nivelul de pregatire; media la bac sa aiba o pondere mica.
[ Se recunoaste indirect ca in facultate ajung studenti care nu au nimic comun cu specializarea.Poate ar fi de discutat o reintroducere a examenului de admitere, chiar daca in acest caz numarul de candidati ar scade drastic.]
Cum ati vedea organizat mai bine examenul de licenţă?
Cea mai mare parte opineaza pentru un examen organizat in Constanta – 32,2% (10), 25,8% (8) opineaza doar pentru predarea lucrarii de licenta, 2 persoane ar dori examen scris, 12,9% (4) doresc o mai multa sustinere din partea profesorilor de la facultate, iar 35,4% (11) nu răspund.
Comentarii: implicarea profesorilor din facultate la licenta; tematica de licenta afisata din timp pentru a se putea pregati; pregatirea lucrarii in sistem multimedia; fara proba scrisa ca la univ. Iasi.
[Curios este ca un numar mare de studenti nu raspund la aceasta intrebare care acopera un subiect care ii vizeaza direct si in termen scurt. Ce nu inteleg ei este ca examenul se da la Bucuresti puri si simplu pentru ca specializarea are acreditare provizorie si asa cere legea. Din nou se vede ca nu le-a explicat nimen acest aspect, care ii deranjeaza in cel mai inalt grad. Se vede de altfel si din comentariile studentilor ca ar dori o implicare mult mai mare a cadrelor didactice in licenta – nu numai la nivel de comisie ci si pentru a-i sustine. Cineva comenta ca ar trebui sa fie insotiti la licenta de cadre didactice de la facultate, deoarece in acest fel s-arsimti un pic protejati.]
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de oră, atât la curs cât şi la lucrările practice şi argumentaţi de ce.
32,2% nu răspund la aceasta intrebare. Ca materii sunt citate Geografia umana (2 nominalizari), Meteorologie – Climatologie (2), discipline din alte ariiarii stiintifice (3), Metodica cercetarii in hidrologie si meteorologie (3), Turism (1), Oceanografie (1), Topografie (2), Statistica (2), Mineralogie (1), Hidrologie (1), Higrologie (1), Teledetectie (1), Organizarea spatiului geografic (1), Geografia fizica a Romaniei (2), Geografia fizica a generala (1), Geografia continentelor (1), Geografia economica a Romaniei (1), Geomorfologie (2).
Geografia umana – 4 ore pe saptamana; Meteo-Climatologie – materie grea si necesara; Turism – teren mai mult; Oceanografie – prea interesanta, prea putine ore; Materii de umplutura – Sport, Engleza, Istoria civilizatiilor materiale, Topografie, GIS.
[Extrem de suparator apare faptul ca printre materiile de umplutira apar Topografia si GIS-ul. Oare nu s-au lamurit studentii la geografie ca aceste materii sunt absolut obligatorii pentru un geograf? Cei care le-au predat discuplinele ce au facut? Era in primul rand sarcina lor sa-i lamureasca de importanta materiilor in cauza si sa le faca intelese ...]
Cum aţi fi preferat să se organizeze examenele în timpul studenţiei – scris sau oral?
Cea mai mare parte a celor care raspund sunt de parere ca examenele este bine sa fie organizate si scris si oral – 38,7% (12), 25,8% (8) opteaza pentru examene scrise iar 29% (9) pentru examene orale. O persoana nu raspunde la intrebare.
Comentarii: pondere mai mare sa aiba examenele scrise; depinde de „teama de cadrul didactic, oral poate ar fi mai corect”; altcineva vine cu o idee originala, ca examenele „sa fie optionale, scris sau oral”, in functie de preferintele studentului „si să poată da examenul cum stie el mai bine sa prezinte”; examelene sa fie sustinute „oral pentru OBTIONALE [gramatica domnisoara; ai ajuns in anul IV si inca nu stii sa scrii romaneste!!!]
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut lucrări practice pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Prof. E. Vespremeanu (22 nominalizari – de caracter, cu o structura a cursului perfecta, cu realizari remarcabile), s.l. V. Nicoara (16 – inteligenta, sociabilitate, spirit didactic), prof.I.F. Mihailescu (8), prof. M. Marin (8 – inteligenta, sociabilitate, spirit didactic), conf. F. Bordanc (5 – de caracter, cu o structura a cursului perfecta, cu realizari remarcabile), conf. G. Caraivan (3), prof. M. Cojoc (2 – de caracter, cu o structura a cursului perfecta, cu realizari remarcabile), prof. N. Andreiasi (5), dr. O. Selariu (1 – inteligenta, sociabilitate, spirit didactic), prof. Grigoras (1), s.l. T. Onciu (1), conf. I. Seceleanu (1); asist. M.Popescu (15), asist A. Albu (12), asist. Prefac (7), prep. Andreiasi Claudia (5), s.l. V.Torica (10), prep. D. Vlad (6).
Nu raspund 2 persoane.
Care sunt greşelile pe care dvs. le-aţi făcut în timpul anului/anilor de studiu şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Nu răspund la intrebare 7 persoane – 22,5%; regreta modul de pregatire al examenelor – 25,8% (8), absentele la lp sau la cursuri – 22,5%, 19,3% acuza alte tipuri diferite de greseli (vezi la comentarii), 12,9% (4 persoane) declara ca nu ar mai da examen la geografie in Constanta.
Comentarii: s-a axat pe dosarele de lp in loc sa invete pentru examen; a suportat prea multe din partea facultatii, a crezut ca la aceasta facultate va invata mai multe lucruri folositoare decat ne...; nu a trata corespunzator toate materiile; nu regreta nimic, regreta ce nu a facut; dosare de lp nefacute la timp; neglijenta; a fost neatenta la ore; nu s-ar mai băga in treburi administrative; a platit absentele; nu ar recomnada la cunoscuti sa vina la aceasta facultate; nu s-a implicat mai mult si nu si-a cerut drepturile.
[in general studentii recunosc ca una din principalele greseli este neacordarea unei ponderi adecvate procesului de instruire, tratarea superficiala a examenelor si absenteismul...].
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce?
Geografie economica mondiala – 13 nominalizari (prea multe cifre fara folos, multa materie); Topoclimatologie – 1; Geografie regionala – 1; Climatologie – 3; Statistica – 2; Geografia Europei – 9 (exigenta cadrului didactic nefondata; nu stia ce apreciaza cadrul didactic de pe foaia de examen, dar acum stie...); Geografia Americii – 1; Meteorologie – 7 (prea multa severitate; a fost primul examen si l-a picat); Teledetectie – 1; Geografia turismului – 1.
Nu răspund 6 persoane.
Comentarii: la unele examene subiectelor de examen nu a fost efectuata bine.
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului şi al modului de prezentare.
Oceanografie – 18 nominalizari; Geogr. Americii – 5; Geogr. Europei – 7; Geografia populatiei si asezarilor umane – 6; Geografia mediului – 6; Geografia solurilor – 2; Hidrologie – 2; Biogeografie – 3; Geografia fizica a Romaniei – 1; Climatologie – 3; Hidrobiologie – 4; Meteorologie – 4; Meteorologie – 2; Mineralogie – 1; Topografie – 1; Statistica – 1; Geografia turismului – 6; Organizarea spatiului geografic – 2; Engleza – 1. Nu raspunde o persoana.
Comentarii: cineva comenteaza ca inafara Geografiei umane si Mineralogiei „celelalte discipline nu au fost bine prezentate pentru a fi invatate”...
Nominalizaţi disciplinele care nu v-au plăcut.
Geografie economica mondiala – 6 nominalizari; Geografie umana – 2; Teledetectie – 7; Metodica cercetarilor climatologice – 3; Topografie – 11; cartografie – 7; GIS – 2; Geografia continentelor – 1; Mineralogie – 2; Geologie – 3; meteorologie – 2; Statistica – 11; Biogeografie – 2; Istoria civilizatiei – 1; Geomorfologie – 1; Geografia solurilor – 1; Hidrologie – 1; Geografia spatiului geografic – 3; Geografie Europei – 1; Cartografie – 1; Geomorfologie – 3; Climatologie – 1; Topoclimatologie – 1.
Nu răspund trei persoane.
Comentariu: disciplinele au fost cele normale pentru facultate; modul de prezentare al unor cursuri nu i-a plăcut.
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Nu răspund – 9 persoane – 29%; o parere proasta sau foarte proasta – 41,9% (13 persoane), cazarea este proasta si se face pe pile – 22,5% (7); cazarea este apreciata ca buna de 9,6% (3).
Comentarii: cineva fiind caz social a primit cazare la caminul Energetic si nu i se pare corect ca nu a primit repartitie intr-un camin mai bun „ce daca sunt caz social si nu am bani?”; conditiile sunt groaznice tinand cont de cati bani se incaseaza de la studenti; exista persoane care au restante sau care nu mai au nici o legatura cu facultatea si sunt cazate in camine foarte bune; caminele sunt insalubre; cazarea este „bunicica in comparatie cu alte centre”; conditiile sunt bune dar nu in toate caminele; repartitia in camin se face pe pile si cunostinte; ca sa obtin un loc in camin a trebuit sa dea mita in anul I; in caminele de la Pescarie si C2 sunt conditii bune iar in C1 – dezastru; viata studenteasca inexistenta; „conditii
[In general, sunt incriminate conditiile din camunul 1 si sistemul de cazare. Nu reiese ca studentii ar avea habar de cum anume se face repartizarea locurilor in camin – in functie de punctajul obtinut de cei care au depus cereri. Nu ar fi rau sa li se explice acest aspect. In legatura cu repartizarea locurilor pe baza de „alte criterii”nu se dau exemple concrete – cu exceptia unui singur caz – dar nu se specifica de la ce facultate era liderul in cauza...].
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs (din Ligă sau nu) si cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs personală?
Nu s-au implicat – 64,5% (20); s-au implicat doar in interes personal – 6,45% (2), nu cunoaste liderii – 35,48% (11).
Nu raspund – o persoana.
Comentarii: „fiecare are grija de el si prieteni, restul nu conteaza, poate doar pilosii”; „sunt jalnici”; „avem lideri? Toti sunt pe cont propriu”, „primesc spaga, doar asa dau locuri in camin”; „dezinteres, minciuna si multe altele”.
[Ca de obicei in chestionare, imaginea ligii studentilor apara ca profund negativa. Liderii nu sunt cunoscuti si nici nu sunt perceputi decat ca strict interesati de propriul interes. ]
Cum s-au implicat îndrumătorii de an în viaţa studenţească?
Nu raspund la intrebare – 19,3% (6); nu cunoaste indrumatorii – 9,6% (3); nu s-au implicat – 32,3 (10); nu stie/nu au avut – 25,8% (8); s-au implicat doar partial – 19,3% (6).
Comentarii: abia anul acesta a recunoscut cineva ca le-ar fi indrumator de an.
[Aceeasi situatie ca in cazul liderilor din liga. Cea mai mare parte a celor care raspund apreciaza ca si cvasiinexistenta activitatea indrumatorilor de an in toti cei trei ani precedenti].
Care sunt principalele neajunsuri pe care aveti să le reprosati conducerii catedrei si facultatii?
Comentarii: prezenta obligatorie (1 persoana); salile de curs neadecvate – 41,9% (11); sa aiba dreptul la 2 – 3 absente la lp – 9,6%; taxa pentru modulul psiho-pedagogic este prea mare -1; taxa de scolarizare este prea mare – 19,3% (6) [alocatia pentru un student fara taxa este de 26 500 000 lei si exista o lege care cere ca taxa sa fie egala cu alocatia...]; lipsa de informare a studentilor; nu se fac ore in universitate ci in scoli generale infecte si facultatea nu se implica in organizarea licentei; dotari insuficiente – 12,4% (4); lipsa fondurilor in construirea unui nou sediu; neacordarea transferului in alte orase [locurile fara taxa au fost acordate univ. Ovidius. Cine voia sa intre la alta facultate ar fi trebuit sa dea examen acolo; sau poate acolo nu era concurs de dosare ci examen scris...? ; prea multe orase; Sali sub orice critica, nu este posibil ca un student ce plateste o taxa de 20 de milioane sa faca cursuri in subsoluri; nu se deconteaza abonamentele, banii vin lunar de la guvern – 2 persoane [ De exemplu este necesar cam 12 – 13 milioane pe luna pentru toata universitatea, guvernul trimite 5 milioane...]; nu se fac excursii practice de specialitate; la secretariat nu li se raspunde la intrebari si sunt dati afara pentru ca nu au timp sa-si ia prânzul [ati vorbit cu cineva din conducerea catedrei sau facultatii despre acest aspect?]; promovarea pe baza de mita si copiat [daca tot va deranjeaza fenomenul, de ce nu luati atitudine?]; de ce se platesc laboratoarele (19,3%) – unii studenti au probleme financiare sau de sanatate, si in plus trebuie sa se informeze pentru licenta care s-ar putea da in alt centru universitar [laboratoarele se platesc pentru ca se refac in timpul liber al cadrului didactic respectiv; daca se intampla altceva, este ilegal; cat despre probleme de sanatate sau financiare – acestea nu apar in fiecare saptamana iar daca tot aveti probleme financiare nu lipsiti; cu informarea pentru licenta este problema facultatii, nu a voastra si oricum nu obtineti informatii mergand in alte centre universitare]; profesorii au exigente incredibile avand in vedere conditiile [exigentele sunt aceleeasi pentru toti studentii la aceasta specializare din tara; ori aveti impresia ca sunteti la o facultate de mana a treia?]; nu au fost bani pentru practica; lipsa de comunicare cu cadrele didactice; rigiditate, organizare proasta; burse putine; lp-urile ar trebui sa fie obligatorii dar sa nu se recupereze cu taxa [da, sa stea cadrul didactic dupa fiecare student, pana innebuneste..]; absente care se platesc la cursuri [este complet ilegal; cursurile nu se pot recupera deci nu se pot plati absentele; cine a cerut asa ceva a incalcat regulamentele interne ale universitatii]; prea multe lp-uri in anul Iv; s-a marit taxa desi semnase un contract [verifica ce scrie in contractul acela si o sa vezi ca taxa a fost marita perfect legal]; iesiri pe tern prea putine; trebuie mers pe teren insa nimeni nu ii sfatuieste; studentii nu sunt reprezentati adecvati in Liga [in liga studentilor intra cine vrea; daca nu aveti reprezentanti cine sa va sustina? Cati dintre voi ati participat la alegerea reprezentantilor vostri in consiliul facultatii acum doi ani – nici unul de la intreaga specializare].; indrumarea necorespunzatoare a lor de catre cadrele didactice in legatura cu examenul de licenta [in legatura cu acest aspect studentii au perfecta dreptate; indrumatorii de an si nu numai au un rol foarte important aici; ei nu au de unde sa stie care sunt cerintele unui examen de licenta, cu atat mai mult daca se desfasoara in alt centru universitar, unde nu cunosc nici profesorii; in felul acesta stresul este mult mai mare si rezultatele sunt pe masura]; indrumatorii de an nu s-au implicat timp de trei ani; regreta ca a venit la aceasta facultate [este extrem de neplacut sa vezi o astfel de impresie in randul studentilor; in aceasta directie trebuie depuse mai multe eforturi din partea tuturor membrilor colectivului de cadre didactice; este una dintre problemele cele mai serioase].
[Nemultumirile sunt multe si amestecate; unele aspecte trebuie remediate de catre cadrele didactice iar altele sunt de discutat pentru perspectiva].
Exista în facultate un “fenomen” al luării de mită? Aveti colegi care promoveaza examenele prin fraudă (copiat)? Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Nu raspund la intrebare 32,2% (10). 9,6% sustin ca fenomenul mitei exista; recunosc ca se copiaza 32,2%; 9,6% sustin ca nu exista astfel de fenomene in facultate; 12,9% declara ca nu stiu iar o persoana banuieste ca astfel de fenomene exista.
Comentarii: multi au trecut prin facultate ca „lebada prin apa” nu este corect ca unii sa obtina burse de studii copiind; „sa nu uitam ca suntem in Romania”; „nu neaparat mita ci mai mult pe baza de simpatii”; „probabil ca nu, probabil ca da”; „copiatul e in floare”; „prin aceasta intrebare nu se reuseste decat sa se scoata la suprafata partea rautacioasa a persoanei care completează”; „nu cunosc pentru ca nu sufla nimeni nimic desi stiu cateva persoane care sunt bâte si care promoveaza spre uimirea tuturor”; „Nu exista astfel de femomene. Traim intr-o lume perfectă!” [in sfarsit cineva cu simptul umorului – sau al sarcasmului; sa nu uitam ca lumea ne-o mai facem si singuri...]; „bursele se iau in proportie de 99% pentru copiat” [ar fi o idee sa nu mai dam burse la geografie deloc....poate e mai corect asa];
[ Chiar daca o mare parte din cei care completeaza chestionarele nu raspund la intrebare – stiu ei de ce – existenta copiatului pe scara larga este mai mult ca evidenta la specializare. In legatura cu aceasta problema ar trebui ca cei care examineaza sa-si ia cu adevarat in serios toate atributiile si sa nu trateze cu superficialitate condamnabila un subiect ata de delicat. In momentul in care sustii un curs trebuie sa-l si inchei in mod corespunzator, prin examinare. Ar fi necesar stabilirea unor reguli clare, pe caresa le inteleaga si cei care vin din cercetare, iar examenele sa se desfasoare cu o comisie din care cel putin unul dintre examinatori sa stie efectiv cum se desfasoara un examen. Nu totdeauna examenele scrise – consdiderate comode de catre examinatori pentru ca nu implica contactul direct cu studentul (si asta este o alta problema, dar a cadrelor didactice) si permite abordarea facila a evaluarii – sunt si cele mai indicate. Oricum, daca tot se dau examene scrise, macar sa se dea cat mai corect, fara „surse de inspirare”, fara inghesuiala in sali – eventual pe doua serii, chiar daca asta inseamna pentru cadrul didactic mai mult timp alocat – si poate fara telefoane celulare pe care sa poata fi stocat cursul la dispozitia studentilor; stimati colegi, sunteti ignoranti in ceea ce priveste „tehnica moderna” sau doar ne facem ca nu stim?]
1 – Ce nu vă place la prezentarea cursurilor şi lucrărilor practice ?
Aspectele remarcate de cei care au răspuns arată că cel puţin o parte din studenţi conştientizează plusurile şi minusurile din activitatea didactică. Se reclamă astfel volumul mare de materie – “foarte multă materie, multă sistematică, cu denumiri care nu sună româneşte” [materia este cea din programă; cât despre denumirile ştiinţifice, cum ar putea oare limba latină şi greacă să genereze denumiri româneşti? Şi cum ar putea grupe de organisme marine tropicale să aibă denumiri populare româneşti? Ce biologie aţi făcut oare în liceu?]
La lucrările practice sunt desene prea multe – se propune distribuirea unor planşe fără desene care ar urma să fie completate de studenţi care le-ar lua ulterior cu ei [ideea nu este rea; singura problema ar fi costurile unui astfel de procedeu; in fond, tinand cont de experienta de la zoologie, unde exista indrumatoare de Lp care sunt folosite ca suport pentru a scrie pe ele, fara ca de cele mai multe ori studentii sa le deschida din proprie initiativa ca sa consulte desenele si textul spune si ea ceva…].
Lipsa comunicării între cd si studenţi; aceştia ar trebui stimulaţi să discute; cursuri interactive; [problema comunicarii probabil o sa existe intotdeauna; incercarea de a realiza o relaţie pe baza de dialog este esentiala – nu are cum exista o universitate numai cu studenti si nici una numai cu profesori, iar daca cele doua parti se ignora sau se considera tabere adverse este foarte grav; cat despre cursuri interactive, ar fi interesant, dar e bine sa va amintiti cati anume raspund la anumite intrebari pe care persoane tot incercau sa vi le puna si la un anumit curs si la anumite sedinte de Lp…. de multe ori se vedea doar ignoranta sau poate ignorarea ideii de a mai lectura cursurile si dupa ce au fost predate….]
Se reclama “dictarea” cursurilor în ritm alert – se pierde capacitatea de a asimila datele din sala de curs iar planşele şi retroproiectorul devin inutile [aici nu se intelege altceva – nu este nevoie ca un student sa scrie tot ce cel de la catedra prezinta; daca exista un curs litografiat, daca se da o bibliografie, ideal ar fi ca aceea sa fie si consultata; cati dintre voi ati xeroxat macar cursurile date sa circule cu tot cu desene? 5%? 10%? In momentul cand ai toata materia la dispozitie, nu mai trebuie sa scrii dupa dictare, pentru ca nu mai suntem la scoala generala..]
Cineva doreste introducerea de “Teste de 15 min la fiecare lp de la fiecare disciplină” [ideea ca studentul ar trebui sa invete de frica este prea fericita]
Prezentarea temei de la lp sub formă de referat care uneori este dat pentru pregătire anticipat este apreciata ca pozitivă; de asemenea este apreciată mai puţin pozitiv slaba implicare a unor cadre didactice în susţinerea laboratoarelor ca şi interesul scăzut al multor studenţi pentru acelaşi aspect; se apreciază pozitiv existenţa unui bogat material de laborator la zoologie, morfologia plantelor – profesorii sunt interesati sa se puna la dispozitia studentului cat mai multe materiale de informare; se critică ritmul infernal de predare la anumite cursuri [vezi comentariul de mai sus…] se intelege totusi că există o programă care trebuie parcursă; se percepe negativ tendinţa unor studenţi de a-şi rezolva la cursuri alte probleme – administrative sau chiar personale; putine cadre didactice reusesc să aducă lucrurile pe făgaşul normal; [acest aspect arata ca totusi unii studenti care au unele probleme simt nevoia unei indrumari; totusi, discutarea lor la cursuri indica faptul ca respectivii nu stau prea bine la capitolul disciplina; apoi, cel putin teoretic exista si indrumatori de an];
Prea puţin timp pentru prezentarea lp; ar fi necesar un număr mai mare de ore [din pacate programa analitica asta prevede; se presupune ca studentul are timp pentru studiu individual; timpul chiar exista, dar nu este sau nu poate fi folosit ca timp de studiu].
La lp. ar fi de dorit oferirea referatelor scrise si a explicaţiei; dupa efectuarea desenelor este necesara explicarea temei – nu predarea ei – cu desenele in faţă şi în acest caz atenţia studenţilor nu ar fi îndreptată în altă parte; în acest fel, s-ar câştiga timp şi la disecţii şi la alte tipuri de laboratoare; surse de informaţie există – carti, fascicule de lp, referate – pe care studentii le pot folosi pentru conspectare; laboratoarele sunt percepute ca tensionate [vezi mai sus; si acolo unde exista materiale informative la lp, acestea nu prea sunt folosite];
Mai multa intelegere pentru studentii navetisti sau care lucreaza [prezenta la lp este obligatorie, in conformitate cu regulamentul; nu poti face doua lucruri bine, iar daca vrei sa te pregatesti ca lumea la facultate, trebuie sa ai un program extrem de riguros; exista destui care au reusit asta, dar este nevoie de disciplina];
testele contracronometru (Anatomia plantelor) la care nu au timp fizic să răspundă detaliat din cauza timpului scurt şi nu din cauza faptului că nu s-ar pregăti; chiar dacă ştie ce trebuie scris, nu are timp suficient; propune introducerea testelor şi la alte materii, ceea ce ar obliga studenţii să repete materia în timpul semestrului [vezi mai sus; facultatea nu este obligatorie; studentul nu trebuie sa invete din obligatie…]; seminarizarea din subiecte care nu au fost predate sau explicate; îşi pune întrebarea dacă va trebui să pretindă ca viitor cadru didactic acelaşi lucru de la viitorii elevi….[aspect perfect adevarat; nu este nici pedagogic si nici normal asa ceva; relatia dintre cadre didactice si studenti trebuie sa se bazeze pe cooperare si nu pe altceva].
2 –Ce aspecte vă plac în prezentarea cursurilor şi lucrărilor practice ?
- frecventa neobligatorie la unele cursuri (preferă să ia cărţi de la bibliotecă);
- nu există aspecte plăcute în facultate [foarte interesanta afirmatie!!; ce cauti aici stimata colega in devenire? Poate e mai placut la alte facultati, ce te retine oare? personal nu-mi aduc aminte sa fi adus pe cineva cu forta in facultate…];
- studentii sunt constienti de eforturile cadrelor didactice pentru ca ei sa inteleaga materia; [se pare ca totusi, prea putini reusesc sa-si dea seama de acest lucru, vazand doar partea dificila a lucrurilor…]; folosirea proiectiilor este perceputa ca foarte indicata;
3 – Cum aţi pregătit examenele din sesiunea de iarnă ?
Raspunsurile releva faptul ca cel putin o parte din studenti au realizat ca invatarea doar in timpul sesiunii nu este suficienta si ca este necesara o pregatire a lor prealabila (“Examene pregătite înainte de sesiune”; “1/3 din materie învăţată în timpul semestrului şi restul în sesiune”;”Examenele au fost acceptabile pentru cei care au învăţat (au fost îngroziţi de cei din anul compl. care le-au spus că profesorii sunt foarte exigenţi si că se promovează foarte greu; şi-a dat seama că respectivii nu au învăţat, de unde rezultatele) [nu totdeauna cei din anii mai mari sunt cea mai indicata sursa de informatie; ]. Cineva afirma ca “la examenele pe care le-a pregatit cat de cat a picat si la altele unde nu s-a pregatit a luat….are trei restante si are de gand sa se apuce de invatat din timp” [...];
4 – Ce greşeli aţi făcut în pregătirea examenelor?
Ca si la intrebarea precedenta, se constientizeaza ca este o greseala sa lasi toata materia pe sesiune; de asemenea, “au acceptat programarea a 2 examene la intervale foarte scurte pentru că cineva urmează două facultăţi; ca urmare, au picat mulţi” [in programarea examenelor trebuie tinut cont de interesele intregului an si nu de unele interese personale; in felul acesta iese ce a iesit…]; altcineva “s-a lăsat copleşită de ideea că nu va reuşi să parcurgă materia în întregime; nu şi-a structurat foarte bine materia” [..].
5 – Ce aspecte negative consideraţi că există în facultate şi cum apreciaţi că ar putea fi remediate?
Orarul cu pauze este perceput ca extrem de stresant [din pacate, aceasta problema este legata de numarul mare de grupe si de numarul mic de sali disponibile; puteti fi siguri ca nici pentru cadrele didactice nu este prea placut sa aiba nu stiu cate ore la rand; in plus faptul ca o serie de colegi ai dvs nu inteleg faptul ca zile ca vinerea nu sunt zile libere spune si alte lucruri pentru cine este capabil sa le vada…].
Cineva ar dori disecţii pe cadavre [normal, asa ar fi mai interesanta partea explicativa de la laboratoarele de anatomie; seriile trecute se plangeau exact de faptul ca trebuiau sa faca laboratoarele in cauza la morga, cu medici care nu prea reuseau sa ajunga la ore si care in plus aveau impresia ca un student la biologie trebuie sa cunoasca toti muschii si toate tendoanele posibile exact ca un viitor chirurg….];
Materia de la modulul psiho este mult mai complexă decât materiile de specialitate; este percepută ca un examen în plus, fără credite, iar nota de promovare este 7 [materia de la modulul pedagogic are particularitatile sale; pare mai complexa pentru ca in licee nu se face ceva asemanator, insa din pacate pentru cei care au ales o cariera didactica – si facultatile de tip universitar sunt orientate pe o astfel de directie, poate nu ati aflat asta pana acum – aceste materii sunt obligatorii…];
Programarea unică a unor cursuri; astfel, unii studenţi nu reuşesc să fie prezenţi din variate motive [o intrebare “nevinovata” – ati venit la facultate pentru ce? Ca sa lipsiti de la cursuri? Personal am programat cursul de doua ori pe saptamana, ca sa vina in medie o treime din totalul studentilor….];
Apreciază ca prostească admiterea pe bază de dosar (nu în acest fel sunt stimulaţi tinerii să se înscrie la o facultate; există licee sportive sau cu profile tehnice unde se iau note foarte mari la biologie foarte uşor; există şi studenţi capabili însă sunt prea puţini; cei care intră pe bază de dosar se vor retrage oricum; apreciază pozitiv posibilitatea de a trece la fără taxă pe bază de performanţe [perfect adevarat; dar, fiti sinceri, cati dintre voi ati fi dat la facultatea aceasta daca s-ar fi dat un examen serios? Din cate tin minte, la admitere aproape toti erati interesati de faptul ca nu se da examen; normal ca sistemul actual are puncte slabe, dar este clar ca actualele generatii nu mai vor sa dea examene de admitere…]
Cineva crede că sunt prea multe materii care trebuie învăţate şi care nu îi vor fi de folos după aceea; Nu considere necesar sa faca materii care nu tin de specialitate (ex. Biofizica); cere o specializare stricta "“ca la americani"”; [deocamdata, programa analitica este stabilita nu dupa cum cred studentii; un absolvent de biologie nu trebuie sa stie la perfectie manualul de liceu – in fond, aici este facultate, nu scola pedagogica. Un absolvent de biologie trebuie sa fie în stare sa inteleaga o serie de aspecte ale viului la scara micro (de unde necesitatea biofizicii; din pacate, materia nu este bine plasata in anul I, cand studentul nu prea are habar de ce fel de hram poarta materia) sau macro si nu sa reproduca un manual la perfectie; pentru aceasta exista casetofoane…]
Cursuri care nu au o locatie precisă – engleza – problema cu salile de la camin, de unde li s-a pus in vedere sa-si caute alta sala pentru ca acelea ar fi salile facultatii de Agricultura….[problema perfect adevarata; din pacate facultatea de litere nu este capabila sa asigure salile respective si din cauza numarului mare de studenti pe grupe este dificil sa desfasori seminarii in laboratoarele noastre].
Problema mizeriei din jurul caminului 2 [cei 7 ani de acasa; este o problema de buna crestere, de administratie a caminului si de liga studentilor];
Se apreciaza ca sunt prea multe credite intre anul I si II; sa scada numarul la 35…[da, ca sa poata studentul sa-si lase mai multe examene pe anul II si sa o “incurce” atunci, dupa cum se intampla cu actualul an II…]
Programul prea scurt cu studentii; nu sunt primiti in secretariat nici in cazuri de urgenta, de multe ori intre 10 si 12 sunt cursuri;
Numarul mic de burse fata de alte facultati [numarul de burse nu este mai mic in comparatie cu alte facultati; cine v-a spus asa ceva v-a dezinformat; bursele la anul I se dau doar primilor intrati; in anii urmatori bursele se iau in functie de performantele la invatatura; in fond, nici un student din anul II incolo nu este de parare ca ar trebui date burse prea multe pe seama unor note din liceu care se iau cum se iau – ati spus tot voi mai sus];
Se percepe ca negativa programarea de cursuri, colocvii, examene etc sambata sau chiar duminica – contravine libertatilor religioase si de constiinta inscrise in Constitutie..[fara sa fiu inteles gresit, sesiunea este SESIUNE, nu craciun, nu paste, nu ramadan, sf. Valentin, dragobete, 1 mai, 8 martie, ziua Europei, zilele Constantei, sau mai stiu ce alta sarbatoare de care calendarul este plin acum; si revenind la programari de examene, acestea le fac de regula studentii….]
Profesorii ar trebui sa se faca respectati si iubiti de studenti si sa realizeze o comunicare cu ei; apreciaza favorabil ideea aplicarii chestionarelor [fara comentarii; macar unii inteleg …];
Orarul cu ferestre; studentii navetisti nu au unde sa mearga in pauzele de 2 – 3 ore [biblioteca ar fi o optiune..]; nu sunt de ajuns 2 ore pentru lp; nu vede rostul limbii engleze – cine stie stie oricum iar cine nu stie tot nu invata nimic; nici sportul nu isi are rostul; cele 4 ore ar putea fi folosite mai bine pentru materii de specialitate [actualele reglemantari ale ministerului impun cei doi ani de sport – mens sana….- si limba straina obligatirie pentru intrarea in licenta].
Intrebările au fost:
1 – Ce nu vă place la prezentarea cursurilor şi lucrărilor practice
- O singură persoană reuşeşte să pună punctul pe i dovedind că a înţeles întrebarea exact – menţionând cursurile aglomerate cu noţiuni necunoscute, debitul verbal prea accentuat, denumirile ştiinţifice prea multe, care nu ar putea fi reţinute.
- O parte din cei care răspund nu dau semne că ar fi înţeles întrebarea, apreciind pozitiv cursul şi lucrările practice; sunt punctate necesitatea de a completa cunoştinţele cu noţiuni din alte cărţi de specialitate;
- Se consideră utilă introducerea unor parţiale sau teste pe timpul semestrului care ar obliga studenţii să înveţe [de ce să îi oblige? Nu sunt în stare să conştientizeze singuri că deocamdata asta reprezintă partea lor din “colaborarea” cu cadrele didactice în cadrul facultăţii?];
- De asemenea, ar fi utilă punerea la dispoziţie aschemelor du desene xeroxate pentru fiecare laborator de către fiecare titular de disciplină în parte;
Sunt menţionate cursuri neatractive datorită monologului cadrelor didactice care nu văd cursul ca un proces interactiv (Morfologia şi anatomia plantelor; Anatomia omului); problema aulei – care nu este un spaţiu adecvat cursului [nici în săli mai mici unii nu au dat semne că ar dori să fie prea atenţi, de unde necesitatea “trimiterii la plimbare”…]; se acuză lipsa de comunicare între cadrele didactice şi studenţi [problema a existat şi va exista întotdeauna; depinde de fiecare dintre cadrele didactice să facă pasul; cursul interactiv, sugerat de cineva, pur şi simplu nu merge; de câte ori vi s-au pus întrebări în legătură cu noţiuni deja predate şi câţi aţi răspuns la ele, numai la zoologie, asta ca să fiu veninos?]; lipsa unor noţiuni elementare de biologie la unii dintre colegi, chiar dacă au intrat în facultate cu medii mari la admitere (probleme în sistemul de notare din timpul liceului); se apreciază negativ faptul că trierea se face în timpul sesiunilor din facultate şi nu la admitere [este adevărat; de asemenea este adevărat că serii de sudenţi intraţi prin concurs de admitere s-au dovedit la fel de dezastruoase ca grad – eu aş spune hal – de pregătire; problema nu o reprezintă notarea din timpul liceului ci faptul că în liceu de regulă nu se mai învaţă aproape deloc, se copiază pe rupte iar bacalaureatul se ia la fel – acesta este si motivul pentru care media de la bac are ponderea care o are în calcularea mediei de admitere; cât priveşte trierea pe parcursul anilor de studiu, în vest se intră pe bază de dosar şi termină facultatea cine este capabil sau cine reuşeşte să-şi plătească taxele; si acolo există un sistem de burse, dar acestea se acordă numai pentru merite deosebite];
apreciază negativ faptul că nu există o legătură între serviciul de încasări a taxelor şi secretariat pentru a nu mai exista problema nregistrării taxelor la secretariat.
2 –Ce aspecte vă plac în prezentarea cursurilor şi lucrărilor practice ?
Este menţionat “profesionalismul” cadrelor didactice, dotarea de la laborator – pe care cineva o apreciază ca putând fi îmbunătăţită, completarea explicaţiilor cu imagini sau completarea explicaţiilor de la curs cu cele de la lp; se apreciază atmosfera relaxată de la curs şi lp ca şi faptul că la Lp pot să examineze în voie “să pipăie” preparatele fără ca să se “urle” la ei (anatomia plantelor)….
3 – Cum aţi pregătit examenele din sesiunea de iarnă ?
- Cea mai mare parte a celor care au răspuns au conştientizat faptul că o pregătire superficială în sesiune nu este sufcientă pentru a te “descurca” fiind necesară pregătirea pe parcursul semestrului. Si aici apar menţiuni la dificultatea şi complexitatea materiei, care ar depăşi capacitatea de memorare [..]; o singură persoană demonstrează că a priceput cum trebuie să pregătească examenul - a trecut de 2 – 3 ori prin cursuri având alături notiţele de la LP şi desenele aferenta.
4 – Ce greşeli aţi făcut în pregătirea examenelor?
- E generală aprecierea că încercarea de a pregăti examenele numai în sesiune şi superficial nu este o soluţie prea grozavă [este eficientă numai pentru cei care au viteză mare la citit şi capacitate de memorare accentuată; aceştia sunt extrem de puţini….]; cineva menţionează probleme legate de corelaţia dintre cunoştinţe, fără de care nu poate reţine materia [dar la consultaţii v-aţi prezentat? Acolo aţi fi putut afla şi despre corelaţii…Mulţi ori nu îndrăznesc să întrebe pentru a nu deconspira ignoranţa ori nu înţeleg rostul unor astfel de întâlniri; nu este nici un fel de ruşine să nu înţelegi; dacă o a doua explicaţie ar ajuta, de ce să nu profiţi; nu costă…..]
5 – Ce aspecte negative consideraţi că există în facultate şi cum apreciaţi că ar putea fi remediate?
Taxele sunt percepute ca fiind prea mari iar eforturile financiare efectuate de părinţi sunt descurajante [cuantumul taxei este calculat pentru a acoperi cât mai exact valoarea alocaţiei pe care un student de la fără taxă o primeşte de la stat – circa 18 000 000 lei; cei de la fără taxă sunt subvenţionaţi de stat; ceilalţi, îşi plătesc singuri tot procesul de instruire]; sunt percepute negativ ferestrele din orar [problema apare din cauza numărului mare de grupe şi a existenţei doar a câte unui laborator pe disciplină]; planul de învăţământ este apreciat ca încărcat cu materii care nu ar fi utile în meseria viitoare [din păcate, programa analitică în vigoare este aceeaşi peste tot în ţară la facultăţi care pregătesc ecologi pe profil ecologic şi nu “ingineri de mediu” sau alte combinaţii; acelea sunt la fel de diferite de ecologia propriu-zisă pe cât de departe este tehnicianul care ştie să controleze o bucăţică de specialistul care înţelege procesul (e drept că pentru a înţelege întregul proces trebuie să transpiri ceva mai mult…)]; cineva menţionează că în facultate există corupţie, dar vorbeşte la general [sunt regretabile aici două aspecte – fatalismul de genul “suntem români şi nu putem face nimic, chiar dacă ştim” şi colportarea de zvonuri; dacă şti şi nu iei atitudine eşti complice şi înseamnă că sistemul acesta îţi convine]; altcineva detestă fumatul şi mizeria ce rămâne în urma fumătorilor (lipsa celor 7 ani de acasă)
Chestionarul, constând din 5 întrebări a fost distribuit studenţilor anilor I Biologie şi Ecologie şi protecţia mediului la începutul semestrului II.
Intrebări:
Răspunsuri:
1
2
3
4
5
Chestionarul a fost adresat studentilor din anii I Biologie si Ecologie
1. Având o privire de ansamblu asupra anilor de studiu ce schimbări în structura planului de învăţământ consideraţi că s-ar putea face şi de ce.
Răspund puţini din studenţi, iar cei care o fac indică necesitatea mai multor ore pentru şedinţele de lucrări practice. Există şi o variantă conform căreia nu trebuie modificat nimic în cursul anului I.
2. Cum consideraţi că ar fi mai bine să fie organizat examenul de admitere.
Cei care răspund la această întrebare – nu prea mulţi – optează pentru examene de tip scris sau cu o probă de biologie care să aibă o pondere maximă pentru media de admitere, apreciind că în această perioadă mulţi elevi se orientează spre facultăţi care “le oferă posibilitatea de a obţine o diplomă fără să fie nevoiţi să înveţe vre-o materie pentru admitere”
3. Cum consideraţi că ar fi mai bine organizat examenul de licenţă.
- nu răspund -
4. Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de ore, atât la curs cât şi la Lp şi argumentaţi de ce.
Se face din nou referire la necesitatea unui număr mai mare de ore de Lp la Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Histologie, Chimie organică, Anatomia omului (unde nu au avut parte de material “aşa cum ar fi trebuit”; cineva menţionează şi dezinteresul cadrului didactic cu care au efectuat Lp). Matematica este apreciată ca neavenită în planul de învăţământ. Biofizica – ar trebui mutată într-un an mai mare.
5. Cum aţi prefera să fie organizate examenele în timpul studenţei – scris sau oral?
Părerile sunt împărţite. Unii optează pentru examene orale, care permit o examinare mai eficientă şi exclud posibilitatea fraudelor care apar aproape automat la examenele scrise şi care avantajează nu pe cei care învaţă (ton critic la adresa colegilor care folosesc acest mod de a obţine notele). Alţii optează pentru examenele scrise pentru că se pot concentra mai bine. Există şi o idee de a îmbina ambele tipuri de examinare.
Cineva precizează că ar trebui ca să nu se mai organizeze colocvii de lp., iar dacă totuşi se organizează să aibă o pondere în nota de examen.
6. Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut Lp pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
La capitolul cadre didactice care predau cursuri sunt nominalizaţi M.Skolka, A. Bavaru, S. Schiopu; L. Chircor. La capitolul Lp sunt nominalizaţi Cojocaru Oana, V. Serban, M. Skolka, S. Schiopu, R. Bercu, Dina – lp de Anat. Omului.
Se menţionează ca argumente pentru aceste cadre didactice stilul apropiat de studenţi, pregătire profesională, modul de expunere, pasiune, modul de prezentare (“nu te apucă somnul la cursurile respective”) al unor aspecte dificile la lp.
7. Care sunt greşelile pe care le-aţi făcut în timpul anilor/anului de studiu şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Cea mai mare parte a studenţilor recunosc faptul că au dat o atenţie prea mică învăţatului în timpul semestrului, bazându-se pe sesiune. De asemenea, afirmă că s-au luat după “indicaţiile” unor colegi din anii mai mari care i-au indus în eroare cu privire la gradul de dificultate al unor examene sau cu privire la activitatea unor cadre didactice. Cineva menţionează că a învăţat fără desene la zoologie (fapt ce s-a văzut la examen) iar altul nu crede că a făcut nici o greşeală.
8. Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce.
Ca examenul cel mai greu pe primul loc este menţionată Zoologia nevertebraleor (materia este prea vastă, şi “se cere prea mult la examen”), apoi Anatomia omului (“se predă prea repede”), Chimia (“prea multe greşeli şi timp prea scurt”), Morfologia plantelor, Histologia (care “ar trebui predată de cineva care îşi iubeşte materia şi nu de cineva care este obligat să o predea”), Biofizica.
Se aminteşte însă şi de faptul că examenele nu sunt grele dacă te pregăteşti.
9. Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de preentare.
Sunt nominalizate în ordine Zoologia nevertebratelor (7 nominalizări; curs şi lp), Morfologia plantelor (5 nominalizări; Lp şi curs), Anatomia omului (2 nominalizări); Histologia (2 nominalizări); Biofizica (1 nominalizare), Psihologia (1 nominalizare).
10. Idem cele care nu v-au plăcut.
Sunt nominalizate Biofizica (au făcut cursuri din 2 în 2 săptămâni şi “pe care nu prea le-am făcut, iar la lp. tot cam aşa”); Chimia (nu au înţeles mai nimic); Anatomia omului (cineva se plânge de lp. unde cadrul didactic le citea din carte iar in momentul in care le prezenta mulajele îi invita să ia atlasele şi să le analizeze singuri); Morfologia plantelor (ca mod de predare la lp şi curs; laboratorul are material redus şi calitativ şi cantitativ), Histologia (la lp sunt prea multe lamele, iar cursul nu prea corespunde cu recunoasterea materialului), Matematica (care nu a avut o “metodică bună de predare”); Psihologia.
11. Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Condiţiile de cazare sunt apreciate ca jalnice – în special la Energetic. Nu există apă caldă, sunt in schimb insecte şi “mizerii”. Nu se poate dormi ca lumea, iar cu învăţatul sunt la pământ. Locurile sunt puţine şi nu ar trebui lăsate pe mâna Ligii studenţilor, sau de cadre didactice ci de facultate (se menţionează că cea mai mare parte a locurilor sunt date pe sub mână). Cazarea este apreciată ca scumpă. Este apreciată negativ şi activitatea administraţiei căminelor. Nu este disciplină. Se apreciază de către cineva că totuşi viaţa în cămin este o provocare – te determină să te organizezi şi să te disciplinezi…
Cineva din Constanţa apreciază petrecerile din cămine, iar condiţiile foarte bune (nu spune în care cămin). “Ai tot confortul de acasă şi nu-ţi rămâne decât să înveţi..”
12. De ce aţi ales această facultate/specializare
Doi din cei care au răspuns menţionează pasiunea pentru biologie din timpul liceului, altcineva a reuşit şi la matematică dar a crezut ca la Biologie va avea bursă mai mare (!). Alţii au fost sfătuiţi de profesori sau părinţi. Altcineva afirmă că asta şi-a dorit să facă tot timpul, dar se gândeşte ce va face după ce termină facultatea (“un amărât de profesor”). Altcineva doreşte să lucreze în domeniu dar în nici un caz ca şi cadru didactic.
13. Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs. şi cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs. personală.
Liderii nu şi-au făcut simţită prezenţa; confundă activitatea “liderului” cu programarea examenelor, sau cu un cadru didactic
14. Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Ce părere aveţi de gradul încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată până în prezent?
Orarul este apreciat ca “foarte prost organizat” orele fiind înşirate pe întreaga filă, cu pauze de câte două ore, iar sesiunea de vară cea mai grea. Se acuză şi necesitatea de a te plimba prin tot oraşul pentru cursuri. Nu este agreată introducerea de ore sâmbăta. Se speră ca anul următor orarul să fie mai compact.
15. Ce părere aveţi despre fenomenul luării de mită în facultatea noastră? Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Unii tudenţi menţionează că s-au auzit zvonuri, fără să ştie nimic sigur. Se precizează că acest fenomen este răspândit la medicină (fiind menţionat un cadru didactic care preda si la noi) şi se bucură că nu au contacte cu astfel de cadre didactice. Altcineva afirmă că practica există, dar că nu dă nume pentru că tot nu se va face nimic (sau se va face prea puţin) şi că vrea să termine facultatea în patru nu în 10 ani. Altcineva a auzit de cazul cu microbiologia, dar consideră că o mare parte din vină o au “studenţii care provoacă profesorii să ia mită” iar aceştia că “se pretează la aşa ceva, ce să spun, trebuie să trăiască şi ei”. In general au auzit de această practică, dar nimic precis; nu agrează fenomenul. Totuşi, se degajă un ton fatalist din tratarea problemei.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studiu ce schimbări în structura planului de învăţământ consideraţi că s-ar putea face şi de ce.
Studenţii acuză programa încărcată în cei trei ani parcurşi. Se face menţiunea că “nu se ţine cont de ce trebuie să ştie un biolog în diferite domenii (nu spune care...) nu doar în învăţământ. Disciplinele opţionale nu sunt cu adevărat opţionale. Volumul de informaţie este prea mare pentru numărul de ore. Se cere mărirea sesiunii de vară la patru săptămâni; cineva cere o săptămâne de presesiune înaintea celor patru săptămâni de sesiune iar altcineva cere o săptămâne …liberă. Se cere de asemenea reducerea numărului de materii “fără rost”, dar nu menţionează care sunt acestea.
Cum consideraţi că ar fi mai bine să fie organizat examenul de admitere.
Părerile sunt împărţite – o parte cer examen de admitere scris, iar alţii test grilă şi luarea în considerare a mediilor la Biologie din timpul liceului. Există şi 6 menţionări a examenului sub formă de concurs de dosare, dar “să aibă prioritate cei de la liceele de specialitate”.
Cum consideraţi că ar fi mai bine organizat examenul de licenţă.
Marea majoritate optează pentru varianta cu susţinerea doar a lucrării de licenţă, menţionându-se faptul că programa de licenţă este prea încărcată iar examenele “au fost deja susţinute”. Pentru examen scris optează cinci persoane, şi circa 10 spun că nu cunosc despre ce este vorba. Câţiva menţionează că ar dori un singur examen, cu ce este mai important din disciplinele de specialitate, alţii cer descărcarea programei de licenţă iar alţii ar dori un examen sub formă de grilă.
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de ore, atât la curs cât şi la Lp şi argumentaţi de ce.
Se face precizarea că ar trebui ca materiile să aibă o mai mare orientare către pregătirea de specialitate a unui biolog şi nu pentru cariera didactică. Ca materii ce au o pondere prea mare sunt menţionate Chimia (şase nominalizări), Genetica (o nominalizare), Modulul psihopedagogic (o nominalizare); se menţionează faptul că Biochimia este depăşită la lp, fiind prezentate metode învechite pe care nu le mai practică nimeni); Chimia anorganică şi organică ar trebui organizată într-un singur semestru; Botanica sistematică are un număr prea mic de ore faţă de vastitatea materiei (7 menţiuni), ca şi zoologia vertebratelor (două) şi zoologia nevertebratelor (două).
Cum aţi prefera să fie organizate examenele în timpul studenţei – scris sau oral?
Ceva mai mult de jumătate din studenţi optează pentru examene orale, cealaltă pentru examene scrise. Există numeroase menţiuni duble – şi scris şi oral, în funcţie de materii şi chiar de profesori. Unul nu răspunde, iar altul face menţiunea că nu contează prea mult felul de examen “dacă ştii, ştii”.
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut Lp pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Pentru curs sunt menţionaţi: lect. dr. T.Onciu (6 nominalizări), lect. dr. F.Aonofriesei (2), prof. dr. D.Coprean (2), prof. dr. A.Bavaru (4), lect. dr. E.Doroftei (1), conf. dr. S. Zamfirescu (4), lect. dr. M.Skolka (7), prof. dr. M.Godeanu (1), conf. dr. L.Chircor (2), lect.dr. M.Făgăraş (1), lect. dr. D. Sava (3), asist. A. Mihălcescu (4). Pentru lp sunt menţionaţi lect. dr. R.Bercu (3 nominalizări), lect. dr. F.Aonofriesei (7), lect. dr. M.Skolka (1), asist. A.Mihălcescu (12) asist. V.Serban (4), lect. dr. T.Onciu (1), lect. dr. D.Sava (1), lect. dr.S.Schiopu (1), Roşioru Veronica (1), lect. dr. M.Făgăraş (2)
Care sunt greşelile pe care le-aţi făcut în timpul anilor/anului de studiu şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Cea mai mare parte a studenţiolor apreciază că au greşit prin faptul că nu au învăţat decât în sesiune (cineva aminteşte că a avut servici, pentru a se putea întreţine), sau că şi-au lăsat examene pe toamnă. Cineva recunoaşte că s-a prezentat la un examen doar cu două cursuri citite la Chimie org., iar altcineva că şi-a lăsat prea multe examene pe toamnă în anul II. Nu răspund la întrebare 7 studenţi.
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce.
Sunt menţionate: Botanica sistematică (2 nominalizări); Zoologia nevertebratelor (5); Zoologia vertebratelor (5); Anatamia plantelor (2); Biochimie (1); Anatomie comparată (1 nominalizare – “număr mare de informaţie”); Fiziologia animală (este multă informaţie “prea multă” – 5 nominalizări), Biofizica (2), Chimie anorganică (1; se menţionează “comportamentul neadecvat”), Microbiologia (2; se menţionează lipsa de corectitudine a examenului din sesiunea de iarnă 2003); Biochimie (1), Anatomia omului (1).
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de prezentare.
Sunt menţionate Anatomia omului (3 nominalizări), Fiziologia animală (3), Morfologia plantelor (3), Anatomia comparata (2), Microbiologia (2), Biochimia (1), Genetica (1), Zoo. Nevert (1), Botanica sistematică partea a II-a (2) (ambele fiind apreciate ca “bine organizate”), Evoluţionismul (1), Zoologia vertebratelor (5), Anatomia omului (2)
Idem cele care nu v-au plăcut.
Sunt citate Chimia anorganică (9 menţiuni), Chimia organică (5); Biochimia (4), Biofizica (5), Fiziologia animală (1), Biologie celulară (6).
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Părerea studenţilor este nefavorabilă, comentându-se lipsa de confort minim, prezenţa mai multor studenţi în camere decât este normal, că nu există camere de lectură, faptul că studenţii de anul I sunt repartizaţi în cămine la mare distanţă de facultate. O parte (2) ştiu din auzite că este proastă cazarea. Unul singur are o părere bună despre cazare şi condiţiile din cămin.
De ce aţi ales această facultate/specializare
Cea mai mare parte a celor care răspund afirmă că au venit la biologie din pasiune, cineva spune că a fost sfătuit de cei apropiaţi, altcineva că a vrut de fapt la ecologie iar altcineva că este aproape de domeniul său de specialitate. Cineva afirmă că la început i-a plăcut facultatea dar că acum este foarte dezamăgită, altcineva că “Biologia I se potriveşte” iar altcineva că îi place mai mult decât orice altă specializare.
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs. şi cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs. personală.
Toată lumea care răspunde este de acord că activitatea liderilor studenţilor este slabă, aceştia nefiind cunoscuţi, că nu se interesează decât de interesele lor personale şi că nu se implică îndeajuns în viaţa studenţească. Unii nu răspund (2).
Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Ce părere aveţi de gradul încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată până în prezent?
Orarul este apreciat ca aglomerat (3), ca bine structurat (1), însă toată lumea apreciază că sunt prea multe ferestre. Anul III este apreciat ca cel mai greu – numai unul din interviavaţi optează pentru anul II. Ca sesiuni încărcate, toţi optează pentru sesiunea de vară a anului III (cea care urmează).
Ce părere aveţi despre fenomenul luării de mită în facultatea noastră? Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Nici un student nu face referiri exacte (totuşi, doi menţionează Chimia şi Genetica). Nimeni nu este de acord cu fenomenul (suntem o univ. de stat şi ar trebui să “domine demnitatea pentru a forma oameni competenţi pentru societate, şi mita n-ar trebui să existe, să fie exclusă ca posibilitate”). Se afirmă de către alţi studenţi că se ştie cine ia mită şi că nu este cazul să se dea nume, iar altcineva crede că fenomenul nu va putea fi eradicat vreodată.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studiu ce schimbări în structura planului de învăţământ consideraţi că s-ar putea face şi de ce.
Toţi studentii care răspund solicită mărirea sesiunii de vară la 4 sapt. şi introducerea unei săptămâni de presesiune pt “restanţe” înaintea acesteia; de asemenea, se cere renunţarea la o parte din colocvii (nu se specifica la care); corectarea mai bună a lucrărilor scrise la examene; rezumatul cursurilor predate (?); organizarea modulară a materiilor. Alte solicitări: desfiinţarea sistemului de credite !!!; sistematică mai puţină; media finală a anului să fie calculată în funcţie de notele la materiile obligatorii; se cere aceeaşi materie şi la colocvii şi la examene (dar nu se specifică la ce materii); ar fi bine ca la zoologie şi botanică să se utilizeze materiale viede; echilibrarea nr. de examene pe sesiune; numărul orelor de practică efectivă să fie mai mare; examenele orale să fie organizate cu subiecte care să depisteze originalitatea şi creativitatea în gândire, nu redarea pur şi simplu; să fie eliminată prezenţa obligatorie, plata absenţelor la Lp şi unele materii grele – ca Biochimia!; scăderea cuantumului taxei de recuperare a laboratoarelor; reintroducerea “dreptului” de a absenta la 20% din Lp; eliminarea anului complementar.
Studenţii dovedesc printre altele faptul că nu cunosc regulamentul – termenul de restanţă nemaiexistând de la introducerea regulamentului de credite transferabile. De asemenea, nu dau dovada de a fi inteles ce avantaje oferă sistemul de credite. Si aici se vede dezinteresul lor pentru activitatea universitara, pe care o percep ca pe un fel de liceu. Din nou, se vede si lipsa implicarii majoritatii cadrelor didactice in explicarea tuturor aspectelor pe care le implica drepturile si indatoririle de student.
Cum consideraţi că ar fi mai bine să fie organizat examenul de admitere.
Părerile sunt împărţite – o parte cer examen de admitere scris, iar alţii test grilă şi luarea în considerare a mediilor la Biologie din timpul liceului. Există şi menţionări a examenului sub formă de concurs de dosare. Două persoane cer examen scris la botanică şi zoologie. Examen scris (grilă) – 17; ex pe baza de dosar – 5; dosar + interviu – 2; dosar + examen (?) – 3. # nu răspund. Există şi o menţiune interesantă “acum intră cine vrea şi iese cine poate” (in sfârşit, cineva a înţeles termenul de facultate).
Cum consideraţi că ar fi mai bine organizat examenul de licenţă.
O mare parte din cei care răspund susţin că nu cunosc despre ce este vorba. Altii, apreciază că ar fi bine să se susţină doar examen oral (6), alţii cer eliminarea tragerii la sorţi, cu posibilitatea “să ne alegem subiectele”; se cere de asemenea simplificarea programei de licenţă, cu simplificarea programei. O singură persoană apreciază ca potrivit examenul de licenţă în forma actuală.
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de ore, atât la curs cât şi la Lp şi argumentaţi de ce.
Sunt menţionate Ed. Fizică (4), Chimie (2), Biochimia (6), Chimia organică (2), Chimia anorganică (7), Engleza (2) Deasemenea, Botanica sistematică are un număr prea mic de ore faţă de vastitatea materiei (9 menţiuni), ca şi zoologia vertebratelor (3) şi zoologia nevertebratelor (3 – prea multă materie în prea puţin timp). De asemenea, biologia celulară este apreciată ca necesitând două semestre (7 nominalizări) ca şi anatomia omului (2). Sunt menţionate în aceeaşi idee biofizica (7 menţiuni), tehnicile de calcul (5 – timp prea puţin), geologia (4), Biologia celulară (7 – prea puţine ore, materie care “nu e structurată deloc”, prea multă materia), Ecologie acvatică (1 – prea puţine ore), Matematica (2).
Comentarii ale studenţilor: cineva consideră că nu are aptitudini pentru sport şi chimie, ca şi pt. engleză; sunt destui care iau toate examenele, mai puţin pe cele de chimie anorganică, sport şi engleză (?); biofizica şi chimia anorganică sunt considerate ca fiind neinteresante; la Biofizică, tematica la curs şi Lp este f.diferită iar volumul materiei este f. mare; la matematică se predau noţiuni care nu sunt folosite în practică.
Cum aţi prefera să fie organizate examenele în timpul studenţei – scris sau oral?
Ceva mai mult de jumătate din studenţi optează pentru examene orale, cealaltă pentru examene scrise. Există numeroase menţiuni duble – şi scris (34) şi oral (39), în funcţie de materii şi chiar de profesori. Unii studenţi apreciază că sunt “firi emotive” care se pierd la examenul oral, alţii apreciază că examenul oral favorizează dezvoltarea relaţiilor dintre cadrele didactice şi studenţi în vreme ce cele scrise nu; cineva cere examene scrise “cu parţiale”.
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut Lp pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Pentru curs sunt menţionaţi: lect. dr. T.Onciu (16 nominalizări), prof. dr. A.Bavaru (9), lect. dr. M. Samargiu (16); lect. dr. M.Skolka (38), lect.dr. M.Făgăraş (11), lect. dr. D. Sava (5), conf. V. Tigănuş (8); asist. A. Mihălcescu (13). dr. conf. dr. M. Mihăieşi (11), lect. dr. O. Teren (1). Pentru lp sunt menţionaţi lect. dr. M.Skolka (2), asist. A.Mihălcesu (21), asist. V.Serban (17), lect. dr. M. Skolka (1), lect. dr. D.Sava (1), lect. dr. M.Făgăraş (5), asist. A. Lepădatu (17), lect. dr. M. Rotaru (1), asist. Sanda Dan (1), lect. dr. T. Onciu (1), asist. Ionel Melenco (1); lect. dr. M. Samargiu (3); prep. Oana Cojocaru (1); lect. dr. E. Doroftei (2). Se apreciază ca dând dovadă de corectitudine, seriozitate, pretenţiile cerute de la studenţi sunt proporţionale cu munca depusă, că sunt dedicaţi materiei – lect. dr. Onciu, asist. A. Mihălcescu (“e prea corectă”), lect. Skolka, lect, Făgăraş.
Care sunt greşelile pe care le-aţi făcut în timpul anilor/anului de studiu şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Cei care răspund (peste 20) afirmă că nu au învăţat în timpul semestrului; alte deficienţe sesizate: nu s-a prezentat la examene şi a lăsat prea multe pentru anul următor; nu a luat notiţe; nu a făcut desenele de la Lp; s-a prezentat la examene fără să acopere toată materia; cineva apreciază că este o gresală a tuturor studenţilor că învaţă numai în sesiune. 3 din cei care răspund nu realizează despre ce este vorba. Nu răspund la întrebare 10 studenţi.
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce.
Sunt menţionate: Botanica sistematică (27 nominalizări – “multă materie şi grea”; “a trebuit să facem ierbare şi să le ştim pe de rost de parcă am fi roboţi”); Zoologia nevertebratelor (13); Zoologia vertebratelor (13); Anatamia plantelor (3); Biologie celulară (1 – prea multă materie, insuficient explicată); Ecologie acvatica (2), Anatomie comparată (1 nominalizare – “număr mare de informaţie”); Biofizica (3), Chimia organică (4), Chimie anorganică (7; se menţionează “comportamentul neadecvat”), Biochimie (4), Histologie (1), Anatomia omului (1).
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de prezentare.
Sunt menţionate Anatomia omului (4 nominalizări), Morfologia plantelor (11), Anatomia comparata (6), Biochimia (3), Zoo. Nevert (17), Botanica sistematică partea a II-a (14); Ecologie acvatică (12), Zoologia vertebratelor (29 – cursuri foarte clar predate), Geologie (1), Tehnici de calcul (1), Anatomia omului (2); Biofizica (2); Histologia (2); practica (1 – a avut ocazia să vadă câte ceva şi nu a trebuit să înveţe teoretic), Citologia (1), Biologia celulară (1). 2 studenţi nu răspund.
Idem cele care nu v-au plăcut.
Sunt citate Chimia anorganică (23 menţiuni), Chimia organică (13), Chimie (7 – “pentru că profesorii nu au ştiut să facă orele atractive”); Biochimia (17), Biofizica (15 – “materie prost prezentată” şi nu a înţeles nimic), Botanica sistematică (8 – 4 specifică partea I), Histologie (8), Biologie celulară (6), Geologie (3), Engleza (1), Zool. Nevert (2), Zool. Vert (1), Morfologia plantelor (1).
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Părerea studenţilor este ciudată – cea mai mare parte (20) nu răspund; alţii (7) au o părere nefavorabilă. Se menţionează gândacii din camere, faptul că studenţii sunt aglomeraţi – prea mulţi într-o cameră; că se învaţă greu din cauza gălăgiei; condiţiile sunt jalnice faţă de cele din alte centre universitare; se cere ca repartiţia în cămine să se facă în timpul verii, pentru a elimina “stresul”; căminele de la Navrom sunt apreciate ca mai curate ca cele de la Univ. unde este mizerie; sunt avantajaţi studenţii care au cunoştinţe printre profesori, în ligă sau administraţia căminelor. Unul singur are o părere bună despre cazare şi condiţiile din cămin.
De ce aţi ales această facultate/specializare
Cei care răspund afirmă fie că au urmat licee de specialitate, fie că au ajuns la această specializare din motive de concurs de dosare. 10 afirmă că au venit din pasiune, că ecologie li se pare o ştiinţă de viitor (8); din cauza condiţiilor materiale (nu a avut bani pt. altceva); a fost singura specializare la care a reuşit fără taxă; este o facultate de cunoştinţe generale (?); îi place “înţelesul biologiei”. Doi invocă destinul si soarta……
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs. şi cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs. personală.
Majoritatea celor care răspund apreciază ca nefavorabilă activitatea liderilor studenţilor. Cineva afirmă că aceştia sunt interesaţi doar cum să facă bani. Alcineva sustine că ar trebui să încerce să obţină mai multe “beneficii” pentru studenţi; se preocupă de problemele studenţilor atât cât pot şi sunt lăsaţi de cei din conducere; liderii neoficiali au o influenţă pozitivă în stabilirea examenelor; . 16 nu răspund la întrebare.
Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Ce părere aveţi de gradul încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată până în prezent?
Orarul este apreciat ca aglomerat, cu ferestre (13); 2 nu au obiecţii. Ca observaţii negative: cursurile de sâmbătă (nu sunt indicate); sesiune prea scurtă; număr prea mic de săli; studenţii nu au timp de întocmit ierbare, de desenat; sunt zile cu prea puţine ore. Ca ani grei, sunt apreciaţi anul II (9) şi anul I (5).
Ce părere aveţi despre fenomenul luării de mită în facultatea noastră? Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Nu se răspunde (14 studenţi) sau se evită răspunsul la întrebarea directă. Cineva apreciază cătoate examenele se pot lua fără să fi nevoit să dai mită. Mulţi afirmă că “nu cunosc”, cineva susţine că este “în floare”, iar altcineva (care spusese că nu cunoaşte) susţine că facultatea “noastră nu este aşa coruptă, aşa cum se întâmplă la alte”. Altcineva spune că “cunoaşte mulţi studenţi care au dat şi cadre care au luat mită, dar nu dă nume; “este treaba lor”; cineva dă cuantumuri: ............– 30$, altele 50$, nu neapărat la materiile de specialitate; cineva crede că fenomenul nu este frecvent şi că este OK atât timp cât nu ia amploare; acelaşi este de acord cu “micile atenţii”. Altcineva ştie că se ia şi că se va lua şi nu vrea să dea nume – “nu face decât să îi întoarcă împotriva noastră”.
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut lucrări practice pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Sunt nominalizate 17 cadre didactice, marea majoritate predand doar cursuri; doar o singura persoana a mentionat si cadre didactice cu care a facut lucrari practice.
Lect. T. Onciu – 12,7% (7); prof. D.Moldoveanu – 9% (5); prof. Gh.Sălăgeanu – 7,2% (4); prof. D.Coprean – 16,3% (9); conf. V.Tigănus – 1,8% (1); lect.M.Skolka – 9% (5); prof. S.Godeanu – 7,2% (4); conf. M.Godeanu – 11% (6); lect. R.Bercu – 3,6% (2); conf. M.Trandafirescu– 3,6% (2); lect. E.Doroftei – 3,6% (2); conf. O.Skolka– 3,6% (2); prof. G.Muller– 3,6% (2); lect. D.Sava – 1,8% (1); asist. A.Lepadatu– 1,8% (1); asist. L.Galatchi – 1,8% (1); prof. M.T.Gomoiu – 1,8% (1);
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de oră, atât la curs cât şi la lucrările practice şi argumentaţi de ce.
Sunt menţionate 11 discipline – Fiziologie animala – 7,1% (2) – cu mentiunea ca 4 ore de curs este prea mult; Biofizică – 17,8% (5) – cu mentiunea ca este greu de înţeles cursul datorita predarii; Biostatistica – Tehnici de calcul – 14,2% - cu menţiunea ca partea practica este mult prea redusa fata de necesar, iar cursurile sunt prea lungi si in buna masura neinteligibile; Inginerie genetică – 10,7% (3) – mentionand baza materiala precara a disciplinei; Toxicologie – 7,1% (2); Biologie celulară – 7,1% (2); Zoologia vertebratelor – 7,1% (2); Botanica sistematică – 7,1% (2); Genetică – 7,1% (2); Zoologia nevertebratelor – 7,1% (2); Biologia Mării Negre – 3,5% (1); nu răspund – 3,5% (1).
Se face remarca ca materiile de tip descriptiv – zoologia si botanica – au o pondere prea mare, deoarece oricum materia se uita; altcineva însă susţine că laboratoarele de Botanică au avut pondere prea redusă comparativ cu alte materii; la Genetică se reclama cantitatea “prea mare” de informaţii. Se remarcă obiecţiile faţă de modul de predare al disciplinelor matematice – acesta fiind si motivul pentru care au fost grupate împreuna în interpretare; studenţii reclama lipsa lucrului cu calculatorul in asa fel incat sa poate desprinda deprinderile necesare.
Care sunt greşelile pe care dvs. le-aţi făcut în timpul studenţiei şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Din cei care raspund la întrebare, 28,5% acuza neprezentarea la examene, 7,1% învăţarea doar în sesiune, 14,2% nu răspund, iar 50% menţioneaza alte greşeli: nu s-au distrat suficient; nu au îmbinat judicios distractia cu învăţatul astfel încat sa nu aiba de suferit calitatea învatarii; nu au copiat în timpul facultatii (!!!); nu s-au prezentat la mariri de note; nu au învăţat suficient; si-au ales prea tarziu – în anul III – lucrarea de licenţă, astfel încât nu au avut timp destul pentru a o realiza în condiţii optime; nu au lipsit niciodata la cursuri sau laboratoare (!!!).
In afara de unele greşeli “interesante”, se desprinde necesitatea abordarii lucrarii de licenţa încă din anul II, astfel încât în anul III studentii sa lucreze efectiv….
Care a fost tema lucrării de licenţă, cum aţi ales-o si cum credeţi că munca depusă pentru realizarea acesteia vă va ajuta în viitoarea carieră?
64,7% din raspunsuri indică teme de licenta alese din materiile anilor III si IV, iar restul nu raspund la intrebare.
La întrebarea daca lucrarea de licenta ar putea sa-i ajute ulterior, 76,9% nu răspund, 15,3% consideră că da, în sensul castigarii de experientă, iar 7,6% consideră că nu îi va ajuta în nici un fel.
In acest moment, aveti clar ce intenţionaţi să faceţi? V-aşi hotărât în ce domeniu căutaţi loc de muncă? Aveţi ceva în perspectivă (concurs anunţat, promisiuni, relaţii etc).
Optiuni clare au 37,5% din cei chestionati, 43,7% nu au nici o opinie iar 18,7% nu stiu ce vor face. In ce priveste preferintele 40% opteaza pentru invatamant, 13,3% au alte intentii – cercetare, biroul de protectie al consumatorului iar 46,6% nu raspund la intrebare sau declara ca nu stiu.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studenţie, dacă ati fi în funcţie de conducere, ce schimbări în structura planului de învăţământ aţi face şi de ce.
41,1% din chestionare se pronunţă pentru reducerea numarului de ore, iar 58,8% au alte opinii, destul de diverse: introducerea de specializari in ciclul II; eliminarea “materiilor satelit” – este citata toxicologie; accent pe materiile importante; cineva l-ar “schimba” pe prof. D.Coprean; reducerea numărului de discipline; cresterea ponderii orelor practice; renunţarea la sistemul de credite; scoaterea prezenţei obligatorii la cursuri; renuntarea la examenul scris de licenta; cresterea orelor de zoologie.
De remarcat ca mai multe persoane reclama necesitatea introducerii unor specializari în cursul ciclului II de studii, ca si cresterea accentului pe partea practică.
In aceeaşi ordine de idei, cum ati vedea organizat mai bine examenul de admitere.
Cea mai mare parte a celor intrebati se pronunta pentru pastrarea unui examen scris – 88,2%; 5,8% opteaza pentru un examen oral iar 5,8% nu raspund.
De remarcat ca cei mai multi considera ca examenul prin concurs de dosare este nerelevant, dat fiind modul în care se dau notele în liceu si modul în care se noteaza bacalaureatul.
Idem pentru examenul de licenţă.
64,7% din chestionare se pronunţă pentru prezentarea doar a lucrării propriu-zise, 23,5% sunt de acord cu examenul actual, dar reclama ca li se cere sa invete prea mult, din prea multe materii, iar 5,8% opteaza pentru varianta fara examen de licenta; 5,8% nu raspund.
Si aici se remarca de catre studenti necesitatea inceperii lucrului efectiv la lucrarea de licenta din anul III deci orientarea lor de catre cadrele didactice înca din anul II, deoerece, spun ei, nu au nici un fel de informatii despre ce presupune de fapt lucrarea de licenta.
Trebuie remarcat ca unele cadre didactice sunt de parere ca este prea devreme varianta cu anul II; intamplator, este vorba de doi din cei care apar nominalizati la ultima intrebare..
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce?
76,5% considera ca cel mai greu examen a fost cel de Fiziologie animala, din cauza cantitatii mari de informatii; insa, o mare parte din ei apreciaza ca extrem de corecta notarea examenului, singura problema fiind faptul ca pot face fata extrem de greu la o examinare riguroasa din toata materia; cate 5,8% nominalizeaza Biochimia si respectiv Ingineria genetică iar 11,6% nu raspund la intrebare.
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de prezentare.
Sunt nominalizate 19 discipline: Fiziologie vegetală – 8,9% (5); Hidrobiologie - 8,9% (5); Inginerie genetică – 1,7% (1); Microbiologie – 8,9% (5); Zoologia vertebratelor – 6,8% (4); Fiziologie animala – 10,7% (6); Entomologie – 6,8% (4); Toxicologie – 1,7% (1); Biochimie – 1,7% (1); Botanică sistematică – 6,8% (4); Evoluţionism – 6,8% (4); Anatomie comparată – 3,4% (2); Fitopatologie – 3,4% (2); Zoologia nevertebratelor - – 6,8% (4); Morfologia plantelor – 1,7% (1); Biologie celulară – 3,4% (2); Genetică – 3,4% (2); Conservarea biodiversitatii si ocrotirea naturii – 1,7% (1); Psihologie – 1,7% (1), 1,7% nu raspund la intrebare.
Se remarca faptul ca o mare parte din studenti a marcat in primul rand disciplina la care au avut lucrarea de licentă.
Idem cele care nu v-au plăcut.
In acest caz sunt citate 15 discipline, din care 9 sunt întalnite si la punctul perecedent: Hidrobiologie – 2,8% (1); Microbiologie - 2,8% (1); Fiziologie animală – 2,8% (1); Biochimie – 2,8% (1); Botanică sistematică – 2,8% (1); Zoologia nevertebratelor – 2,8% (1); Inginerie genetică – 2,8% (1); Conservarea biodiversitatii – 2,8% (1); Psihologie – 2,8% (1); Chimie – 2,8% (1); Genetică – 5,6% (2); Biofizică – 22,8% (8); Biostatistică – 22,8% (8); Ecologie – 5,6% (2); Toxicologie – 11,4% (4); 2,8% (1) nu raspund la intrebare;
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Doar 10 din chestionare raspund la intrebare, parerea fiind unanimă – conditiile din caminele de la Universitate sunt sub orice critică – 100%, comparativ cu cele de la caminul de la Pescarie.
In legatura cu modul de repartitie in camin, doar doua persoane se pronunţă, neagreînd modul actual de repartizare, care da nastere la nereguli si ilegalitati.
In ce priveste viata studenteasca, este apreciata pozitiv de un chestionar su negativ de altul, restul nu raspund la aceasta intrebare.
Constanţa este un oraş studenţesc cu adevărat? Ce avanteje/oportunităţi prezintă si ce ar trebui să dobândească în viitor?
52,9% din chestionare apreciaza ca orasul nostru nu este in mod hotarat un oras universitar, in vreme ce 41,1% sustin ca este; 5,8% nu raspund la intrebare.
Ca oportunitati se mentioneaza prezenta Marii Negre pentru o facultate de profil biologic, locurile fara taxe dar se reclama necesitatea transportului gratuit pentru studenti pe mijloacele de transport in comun.
De ce aţi ales această facultate/specializare?
In 62,5% din chestionare se afirma ca profilul a fost ales din pasiune, 12,5% din interes (?), 12,5% ca urmare a faptului ca au urmat liceu de profil chimie-biologie, 6,2% ca au ales intamplator specializarea (dupa ce incercasera la medicina) iar 6,2% nu raspund la intrebare.
Spre ce profesie v-aţi orienta copii dvs. şi de ce?
Cele mai multe raspunsuri – 31,25% indica faptul ca nu stiu sau nu s-au gandit la asa ceva, 12,5% opteaza pentru o alegere libera a viitoarei profesii, 12,5% spun ca îi vor orienta spre orice altă profesie, dar în nici un caz cadru didactic (deoerece “mitul profesorului” nu mai există), 12,5% îsi vor orienta copii spre Drept, 25% spre Stiinte economice iar 6,2% spre Medicină.
Din raspunsuri se desprinde dezamagirea pe plan material si uneori si profesional pe care le-a adus-o absolvirea facultatii…
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs si cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs personală?
Din cei chestionati, 52,9% apreciază activitatea liderilor studenţilor ca fiind aproape inexistenta, 17,6% o apreciaza ca bună, iar 29,4% nu raspund sau evită să răspundă.
Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Care a fost anul cel mai încărcat? Ce părere aveţi de gradul de încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată?
64,7% din chestionati consideră orarul ca fiind foarte încărcat, 11,7% acuza ferestrele lungi, 11,7% afirma ca orarul a fost intocmit judicios.
Anul cel mai incarcat este considerat anul III – 64,7%, anilor I,II si IV fiindu-le rezervat acelaşi procent de 5,8%.
11,7% nu raspund la acest punct.
Studentii reclama lipsa unei pauze de masă, faptul că există prea multe ferestre in orar si faptul ca cursurile nu sunt repartizate judicios ci prea “imprastiate” pe parcursul unei zile intregi.
In revista studenţilor din Universitate – “Lumea Universitară” se vorbeşte despre luare de mită în facultatea noastră. Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
53% din cei chestionati declara ca stiu sau au auzit despre acest fenomen, 29% declară că nu stiu iar 17,6% nu raspund la intrebare.
Totusi, cei care stiu nu dau nume, afirmand ca cei care au avut de suferit ar trebui sa vorbeasca iar cei in drept sa ia masuri pentru depistarea si stoparea unei astfel de practici.
In acest moment, aveti clar ce intenţionaţi să faceţi? V-aşi hotărât în ce domeniu căutaţi loc de muncă? Aveţi ceva în perspectivă (concurs anunţat, promisiuni, relaţii etc).
Din cei chestionaţi, 53,57% răspund că ştiu clar ce vor face, 10,7% răspund că nu ştiu ce vor face iar 39,7 răspund negativ. In ce priveşte domeniul de angajare, 46,4% declară că sunt hotărâţi în ce priveşte cariera iar 25% răspund negativ. Legat de perspectivă, cei mai mulţi nu răspund; 14,2% declară că au promisiuni, 14,2% nu au, 10,7% recunosc că nu au nici o şansă ca ecologi în ţară iar 7% se gândesc la emigrare, existând şi 10,7% care optează pentru o viitoare carieră didactică.
Comentariu: circa jumătate din studenţi apar descumpăniţi la terminarea facultăţii, neştiind prea bine ce vor face în continuare. Poate fi un rezultat al modului în care s-a dat admitere cu patru ani în urmă când s-a utilizat alunecarea. Pe de altă parte, atitudinea lor reflectă şi opinia generală din ţară cu privire la specializarea Ecologie.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studenţie, dacă ati fi în funcţie de conducere, ce schimbări în structura planului de învăţământ aţi face şi de ce.
De regulă studenţii au răspuns la acest punct, dovedind o atitudine destul de critică. Se menţionează reducerea numărului de ore afectate aşa-numitelor discipline biologice (cele din ciclul I); de asemenea, sunt menţionate: mărirea numărului de ani de studiu la 5, cu anul terminal afectat în proporţie de 50% pentru pregătirea lucrării de licenţă(14,2%); creşterea ponderii cursurilor de specialitate ecologică (14,2%); creşterea ponderii activităţilor practice (10,7%); efectuarea practicii în APM sau intreprinderi pentru a se deprinde cu activităţile practice (7,1%); se apreciază că nu există o specializare strictă; se pronunţă pentru introducerea unor teste grilă sau “referate” în locul examinării pe bază de bilete (care este “stresantă”); se fac aprecieri negative despre modul de gândire al profesorilor, care nu ascultă părerea studenţilor privind structura anului. In sfârşit, cineva spune că ar da afară din învăţământ profesorii care iau mită (dar aceeaşi persoană declară la sfârşit că “a uitat” cum îi cheamă pe respectivii).
Comentarii: ce se remarcă din răspunsuri este faptul pe undeva îngrijorător şi descurajant că după patru ani de studiu, absolvenţii încă nu s-au lămurit că ecologia nu poate fi înţeleasă fără disciplinele biologice pe care ei nu le agrează, iar cineva propune reducerea la 3 semestre a ponderii de predare a acestor discipline. In această direcţie, vina principală o poartă cadrele didactice, care nu au reuşit (nu au căutat, nu s-au gândit) să le comunice aceste aspecte. Pentru seriile care urmează, acest punct se impune cu necesitate; este datoria noastră să arătăm studenţilor care este scopul specializării, şi să încercăm să îi facem să priceapă care este rostul absolventului specializării Ecologie în societate.
In aceeaşi ordine de idei, cum ati vedea organizat mai bine examenul de admitere.
Marea majoritate – 75% - se pronunţă pentru păstrarea unui examen de admitere cu probă scrisă, apreciindu-se ca neserioasă varianta cu concurs de dosare, pentru care optează doar 7,64%. Câte un absolvent (3,57%) ar vedea examenul de admitere cu interviu serios, scris + oral, sau chiar fără examen. 17,8% dintre absolvenţi nu răspund la acest punct.
Idem pentru examenul de licenţă.
In cazul licenţei, 46,4% din absolvenţi optează doar pentru susţinerea lucrării; 17,8% nu răspund, 10,7% optează pentru varianta scris + prezentarea lucrării, iar un absolvent ar dori examen oral. Alte comentarii ale absolvenţilor acuză copierea la examenul de licenţă – 10,7%, desfăşurarea examinării scrise doar din disciplinele de specialitate, corectarea “corectă” a lucrărilor, acordarea de mai mult timp pentru pregătirea examenului de licenţă.
Comentariu: Se observă o tendinţă inversă faţă de examenul de admitere – absolvenţii ar dori o licenţă mult mai lejeră decât cea actuală. Explicaţiile sunt mai multe. In primul rând, studenţii nu au acordat importanţă prea mare examenului scris de licenţă, pe care s-au apucat să-l “pregătească” abia cu două-trei săptămâni înainte de licenţă; în plus, aproape tot anul – cu câteva excepţii – miza pe copiat (este vorba de un an care a reuşit performanţă ca în anul II, cu largul concurs al cadrelor didactice să nu dea nici un examen în sesiunea din iarnă ci ba înainte, ba în timpul vacanţei, ba după vacanţă, de obicei pe fugă şi bineânţeles, scris). O altă problemă este că o parte a studenţilor au înţeles examenul scris ca o repetare la indigo al unor examene susţinute deja; aici este din nou vina cadrelor didactice care au prezentat pur şi simplu capitole din cursuri (probabil din comoditate), şi nu teme cum prevede regulamentul.
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de oră, atât la curs cât şi la lucrările practice şi argumentaţi de ce.
In cazul acestui punct, 25% din absolvenţi nu răspund. In ce priveşte disciplinele, acestea sunt cam amestecate, nefiind prea clar uneori dacă cele nominalizate au pondere prea mare sau prea mică. La prima categorie – materii cu pondere prea mare – sunt menţionate materiile “biologice”, Genetica (menţionată de 4 ori), Microbiologia (nominalizată de 3 ori), Zoologia Vertebratelor, Zoologia Nevertebratelor, Biofizica, Matematica, Sportul, Biologia celulară, Arhitectura peisageră, (toate menţionate doar o dată). Din categoria materiilor cu pondere prea mică sunt amintite: Informatica, materiile de specialitate şi cele opţionale, Legislaţia de mediu, Microbiologia, Monitoringul, materiile DPPPD (!!!).
Cum aţi fi preferat să se organizeze examenele în timpul studenţiei – scris sau oral?
Cea mai mare parte – 54,8% - optează pentru examenele orale, 38,7% pentru cele scrise, 3,2% nu răspund iar 3,2% răspund că depinde de profesori. Si în acest caz apare ideea de a se da examene sub formă de discuţii libere, deoarece examenul cu bilete “stresează” studenţii, care din cauza emotivităţii nu se pot concentra.
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut lucrări practice pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Absolvenţii fac 126 de nominalizări: S. Godeanu – 16, Godeanu M. – 12, T.Onciu – 13, A.Bavaru – 2; M.-T. Gomoiu – 11; D. Coprean – 4; G.Sălăgeanu – 9; L.Galaţchi – 16, E.Doroftei – 1; V.Serban – 8; M.Samargiu; Lucian Petcu (Biofiz.) – 1; M.Făgăraş – 3; G.Paraschiv – 10; M.Skolka – 7; A. Mihălcescu – 6; L.Jianu – 2; Dragu A. – 1, L. Tofan – 1.
Comentariu: studenţii nominalizează preferenţial cadrele didactice cu care au făcut cursuri în anii III şi IV, foarte puţini amintesc profesori din ciclul I. In acest caz, ar trebui efectuat un astfel de sondaj în anul III, pentru că altfel se uită….
Care sunt greşelile pe care dvs. le-aţi făcut în timpul studenţiei şi pe care nu le-aţi mai repeta.
La acest punct doar doi absolvenţi nu răspund. Dintre greşelile menţionate se remarcă acordarea de prea puţin timp studiului – 28,5%, neîncrederea în profesori şi în cele afişate la avizier (regulamente…), neprezentarea la examene – 14,28%; că a copiat la examene – 7,14%, că au chiulit la cursuri, că au jignit (?) cadrele didactice, că nu a putut să se afirme, că nu au citit mai multă literatură. De asemenea, unii studenţi afirmă că şi-au încărcat memoria cu lucruri inutile, că au învăţat prea mult la examene, inclusiv la cel de licenţă, faţă de alţi colegi care au mers pe cartea copiatului şi s-au descurcat mai bine fără să se obosească prea tare, cineva consideră chiar că a făcut o greşeală venind la Ecologie.
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce?
Examenul cel mai greu este perceput cel de Fiziologie animală – 12 nominalizări, Microbiologia – 9, examenul de licenţă – 3, Zoologia vertebratelor, Zoologia Nevertebratelor – câte 2, Genetica, Botanica sistematică – câte 1. Numărul total de nominalizări – 30.
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de prezentare.
Din cele 84 de nominalizări, cele mai multe - 11– vizează Sistemele supraindividuale; Botanica sistematică - 7; Ecologia asezărilor umane – 6, Conservarea naturii – 2; Dezvoltarea durabilă – 6; Arhitectură peisageră – 1, Ecologie aplicată – 6, Limnologie – 6, Fiziologie vegetală – 3, Impact – 3, Ecologia M.Negre – 3, Monitoring – 5, Poluare – 5, Fiziologie animală – 6, Zoologia nevertebratelor – 3, Zoologia vertebratelor – 2, Genetica – 2, Microbiologia – 1, Evoluţionismul – 2, Morfologia plantelor – 2, Fitopatologie – 1, Biochimie – 1.
Idem cele care nu v-au plăcut.
La acest punct sunt menţionate 43 de nominalizări. Microbiologie – 10, Zoologia nevertebratelor – 7, Zoologia vertebratelor – 2, Botanica – 2, Biofizică – 1, Fiziologie animală – 4, Modelare – 1, materii “biologice” – 2, Genetică – 6, Sisteme supraindividuale – 1, Impact – 1, Monitoring – 1, Chimie – 2, Fitopatologie – 1, Limnologie – 1, Pedologie – 1. Cineva afirmă că nu I-au plăcut majoritatea materiilor…..
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Părerea aproape unnimă este negativă – 82,14% afirmă că în ce priveşte condiţiile de cazare acestea sunt mizerabile, repartiţia se face injust, liderii din ligă iau mită; 7,14% au o părere bună despre acest subiect iar 10,7% nu răspund.
Constanţa este un oraş studenţesc cu adevărat? Ce avantaje/oportunităţi prezintă si ce ar trebui să dobândească în viitor?
57,14% din cei chestionaţi răspund negativ, 32,14 % afirmativ, iar 7,14% nu răspund. In ce priveşte oportunităţile se apreciază prezenţa mării, statutul de oraş turistic, posibilitatea obţinerii unor locuri de muncă sezonieră, dar impresia generală este că mai este de lucru în acest sens.
De ce aţi ales această facultate/specializare?
Cei mai mulţi din cei chestionaţi afirmă că au ales această specializare din atracţie pentru ecologie – 32,1%, pentru a face ceva pentru natură – 14,2%, pentru că este o specialitate de viitor – 17,8%, pentru că le place natura – 7,14%, că a dat la Biologie şi a “alunecat” la Ecologie – 3,57%, pentru că se pregătiseră doar la Chimie şi Biologie – 14,28% sau pentru că intenţionau să schimbe ceva în modul de gândire.
Spre ce profesie v-aţi orienta copii dvs. şi de ce?
17,8% dintre cei chestionaţi nu răspund la acest punct, 14,28% răspund că nu ar interveni în orientare, 10,7% răspund că “în funcţie de aptitudini”, 53,57% răspund că i-ar orienta spre Drept, Limbi străine, St.Economice, Medicină, Biotehnologii, Inginerie economică, Tehnologia informaţiei (în ciuda faptului că ultimele specializări nu prea există…). Un singur absolvent afirmă că şi-ar orienta copii spre Ecologie!
Comentariu: se remarcă şi aici “regretul” absolvenţilor că au urmat o specializare pentru care nu simt atracţie şi care nu oferă nici satisfacţii materiale.
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs si cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs personală?
50% din absolvenţi apreciază foarte nefavorabil activitatea liderilor din Liga studenţilor, percepuţi ca fiind corupţi, invizibili în cea mai mare parte a anului, neimplicaţi în problemele studenţeşti. 39,2% nu răspund, iar 7,14% au o impresie parţial bună.
Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Care a fost anul cel mai încărcat? Ce părere aveţi de gradul de încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată?
Orarul este perceput ca încărcat pentru 50% dintre chestionaţi, 17,8% îl percep ca acceptabil. Anul cel mai încărcat este apreciat fie anul I (de 6 ori) fie II (de 8 ori), III (de 2 ori), 4 (de 2 ori). Sesiunea cea mai încărcată este considerată ultima sesiune a anului IV (cea mai proaspătă din memorie), şi apoi sesiunea de la sfârşitul anului II. Totuşi, la acest punct cea mai mare parte a chestionaţilor nu răspund.
Unii din absolvenţi cer şi aici lungirea la 5 ani a cursurilor, alţii cer o pauză de masă între orele 12 şi 14 iar cineva cere eliminarea cursului de Biofizică.
In revista studenţilor din Universitate – “Lumea Universitară” se vorbeşte despre luare de mită în facultatea noastră. Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă a, faceţi referiri exacte.
Cea mai mare parte a studenţilor nu răspund la acest punct – 64,2%, 14,2% afirmă că ştiu de acest fenomen dar nu dau nume, iar 3,57% declară că nu ştiu.7,14% (2 chestionaţi) nominalizează, unul la general, altul indică nume.
Concluzii generale
Cea mai mare parte a studenţilor din această promoţie se dovedesc destul de nesiguri faţă de viitorul lor ca specialişti în domeniul ecologiei. Chiar dacă declară că doresc să lucreze în domeniu sau că au urmat cursurile acestei specializări din pasiune şi din dorinţa de a face ceva în domeniul protecţiei mediului, cei mai mulţi se declară sceptici în faţa opţiunii de a-şi găsi un loc de muncă în domeniu.
In plus, se desprinde ideea că nu au reuşit să înţeleagă care este rolul materiilor de bază, care le-ar permite să deceleze mecanismele care acţionează în cadrul ecosistemelor. Din păcate, absolvenţii şi-au format impresia că ecologia se rezumă doar la aspectele practic-economice, şi aici vina principală revine cadrelor didactice, care nu au reuşit să le dezvolte o viziune de ansamblu, care să treacă dincolo de un ecologism de tip ingineresc sau în unele cazuri chiar diletant.
In viitor, pentru cei care predau la această specializare – indiferent dacă disciplinele respective sunt în ciclul I sau ciclul II – se impune o abordare largă a problematicii ecologice în ansamblul ei, astfel rostul specializării se va pierde datorită tendinţei facile de a aborda problemele în genul “(ne)ştiinţei mediului”.
Un alt aspect relevat de studenţi se referă la ponderea disciplinelor de specialitate, care sunt percepute ca având o pondere prea redusă. In acest sens, sunt citate o serie de discipline considerate de studenţi ca având o pondere prea mare, dar aici intervine pe undeva şi subiectivismul, deoarece în general, aceste materii sunt materii dificile. Au fost percepute ca atare datorită şi severităţii examenelor – de regulă orale – unde tehnologiile şi tacticile de copiere nu s-au putut aplica în acelaşi mod ca la examenele scrise. In legătură cu această observaţie, remarcabilă este observaţia mai multor absolvenţi care se declară “stresaţi” de examenele orale, chiar dacă cei mai mulţi par să le prefere. Generaţia actuală a demonstrat de fapt inabilitatea de a se exprima prin viu grai, unii studenţi având chiar carenţe de ordin gramatical, nu numai lacune mari în cunoştinţele de specialitate. In acest sens, se impune creşterea ponderii examenelor orale, care trebuie să fie date la modul serios, nu pe fugă, datorită faptului că o bună parte a cadrelor didactice care predau discipline de specialitate aveau program doar în una-două zile pe săptămână, când aglomerarea orelor făcea procesul didactic dificil pentru ambele părţi. Probabil că din această cauză studenţii au perceput ca neadecvată ponderea orelor de specialitate. Orele respective trebuie ţinute la modul serios, fără comasări de cursuri şi cu susţinerea serioasă a şedinţelor de seminar, nu cum s-a întâmplat din nefericire în decursul anului universitar trecut în cazul unor anumite discipline – unele foarte importante pentru formarea lor ca specialişti.
Aceeaşi impresie se leagă şi de practica de teren şi de cea de specialitate. In legătură cu practica de specialitate, se remarcă ideea unor studenţi că ar fi necesară practică în intreprinderi sau instituţii care se ocupă cu protecţia mediului.
Poate nu ar fi rău ca practica de specialitate de teren să se desfăşoare şi pe parcursul anului III, vizând nu probleme generale, ci probleme concrete de protecţia mediului – vizitarea unor zone intens degradate de intervenţia omului (agricultură, industrie, deforestare), zone de depozitare a deşeurilor etc – poate chiar efectuarea unor stagii de practică în agenţii de protecţia mediului sau pe lângă birouri de specialitate din instituţii administrative şi intreprinderi.
In legătură cu aceste observaţii, corelate cu atitudinea MEC faţă de absolvenţii specializării Ecologie şi Protecţia Mediului, poate ar fi indicată renunţarea la trunchiul comun şi trecerea Ecologiei pe un plan de învăţământ separat, rămânând ca să se facă în comun doar anumite cursuri din ciclul I. In acest fel s-ar putea creşte ponderea unor discipline se strictă specialitate. De asemenea, se impune curăţirea ciclului II de acele materii care nu sunt neapărat necesare formării unui ecolog; acestea ar putea fi trecute ca opţionale, în cazul în care studenţii vor dori să opteze pentru ele.
O altă categorie de observaţii se referă la modul de susţinere al examenului de admitere – care este perceput de absolvenţii actuali ca necesar în forma sa clasică – probă scrisă la una sau două materii – examenul prin concurs de dosare fiind considerat nerelevant, deoarece notele la bacalaureat nu sunt receptate ca reflectând adevărata situaţie, din motivele cunoscute.
In opoziţie, examenul de licenţă le pare inutil, absolvenţii optând în general pentru varianta susţinerii lucrării. Examenul scris este perceput ca o repetare a unor examene deja date, iar vina revine din nou cadrelor didactice care fie că nu au propus teme din materia respectivă, fie că nu au explicat absolvenţilor la ce se referă tema propusă – caz concret pentru seria aceasta, care spune multe în legătură cu seriozitatea cu care unii colegi înţeleg să-şi facă datoria.
Si în acest caz se impune ca pentru seriile următoare să se insiste pe pregătirea cu seriozitate a acestui examen, altfel rezultatele de anul acesta şi de anul trecut se vor repeta. Studenţii au tendinţa de a trata cu superficialitate acest examen, crezând că o temă de genul respectiv se poate rezolva în acelaşi mod ca una pentru un examen clasic (asta în cazul în care nu-şi propun pe faţă să copieze pe faţă, cum s-a întâmplat cu seria actuală).
Care a fost tema lucrării de licenţă, cum aţi ales-o si cum credeţi că munca depusă pentru realizarea acesteia vă va ajuta în viitoarea carieră?
Dintre cei care răspund la întrebare, 62% si-au ales lucrarea de licenta dintr-o disciplina din anii III-IV si doar 17,2 din anii ciclului I; 20,7% dintre ei nu indică titlul lucrarii (unii argumenteaza pe buna dreptate ca in acest mod se pierde confidentialitatea chestionarului; propunere – sa se scoata acest paragraf, deoarece da nastere la subiectivitate din mai multe motive).
Din cei care au raspuns la intrebari, 78,5% declara ca au ales liber tema, 14,3 au fost orientati de cadrele didactice iar 7,1% din alte motive.
Apreciind utilitatea ulterioara a tezei de licenta, 71,4% apreciaza ca le va fi de folos in profesie iar 28,6% ca nu.
In acest moment, aveti clar ce intenţionaţi să faceţi? V-aşi hotărât în ce domeniu căutaţi loc de muncă? Aveţi ceva în perspectivă (concurs anunţat, promisiuni, relaţii etc).
Cea mai mare parte a absolventilor – 50% declara ca stiu ce au de facut in continuare; totuşi, 34,2% declara ca nu stiu, iar 2,8% nu si-au pus intrebarea (un procent cam mare de nestiutori….).
In legatura cu profesia ulterioara, doar 51,8% doresc sa urmeze o cariera didactica, 37% intentioneaza sa lucreze de regula in cercetare, iar 11,1% nu raspund la intrebare.
Extrem de putini afirma ca ar avea ceva aranjat, cea mai mare perte contand pe varianta concursurilor organizate de inspectorate.
Având o privire de ansamblu asupra anilor de studenţie, dacă ati fi în funcţie de conducere, ce schimbări în structura planului de învăţământ aţi face şi de ce.
Din raspunsuri rezulta ca absolventii nu au inteles intrebarea. 12,9% afirma ca ar reduce numarul de ore, 3,2% se plang de faptul ca orele de curs sunt prea multe, 83,8% optand pentru diverse alte variante: cresterea numarului de specializari incepand cu anul II (ex. biologie vegetala si biologie animala); anul IV sa aiba semestrul II liber, pentru a se putea ocupa de lucrarea de licenta (de unde se vede treaba ca unii studenti nici vorba sa-si pregateasca din timp licenta, iar respectarea stricta a regulamentului in acest caz se impune cu stringenta); reducerea numarului de discipline; schimbarea sau scoaterea din uz a sistemului de credite transferabile; restructurarea planului de invatamant (dar nu spun cum); extinderea cursurilor pe 5 ani; respectarea cu stricteţe a regulamentului de catre toate cadrele didactice si pentru toţi studentii (!!!); introducerea de mai multe cursuri optionale; actualizarea programelor analitice; schimbarea modului de examinare; regulamentul sa nu mai fie modificat in cursul anului; sa fie scoasa taxa pentru reexaminari; cresterea numarului de ore efectuate in teren, deoarece biologia este prin excelenta o materie care se invata practic; colaborarea sincera intre studenti si cadre didactice; cadrele didactice sa tina seama de opiniile studentilor daca acestea sunt pertinente.
In aceeaşi ordine de idei, cum ati vedea organizat mai bine examenul de admitere.
Cei mai multi dintre absolventi se pronunta pentru pastrarea unui examen scris – 57,1% - considerat ca cel mai serios; doar 2,8% opineaza pentru varianta fara examen de admitere, 14,3% opteaza pentru un examen oral iar 25,7 % nu raspund la intrebare.
De cele mai multe ori, în chestionare, sistemul de admitere pe baza de dosar este considerat ca neserios, absolventii fiind convinsi ca un examen scris – eventual grila – este mult mai eficient in treirea candidatilor.
Idem pentru examenul de licenţă.
Daca pentru admitere se vrea examen scris, pentru proaspata in memorie licenta, 30,3% ar dori sustinerea examenelor oral, 12,12% ar dori ca licenta sa constea doar din prezentarea lucrarii, 3,03% vor o mai buna organizare a examenului (subiecte mai clar exprimate, baremul efectuat corect si afisat in timp), 27,2% nu raspund la intrebare si 27,2% opteaza pentru mentinerea examenului de licenta in forma actuala.
Exista si o opinie interesanta, conform careia ar fi indicat ca inainte de examenul propriu-zis sa se faca un fel de program de pregatire cu profesorii, pentru ca studentii sa fie in tema cu ce se cere de la ei (problema este ca astfel de intalniri ar trebui sa fie facute de catre fiecare cadru didactic ce are subiecte pentru examenul de licenta, ori este clar ca cea mai mare parte a acestora nu s-au obosit sa mai si discute cu studentii, iar problema a aparut de la bun inceput, de cand s-a introdus examenul scris)
Ce materii consideraţi că au beneficiat de o pondere neadecvată ca durată şi număr de oră, atât la curs cât şi la lucrările practice şi argumentaţi de ce.
La intrebare nu au raspuns toti cei chestionati. 19% declara ca nu stiu iar 42,8% nu raspund; sunt citate doar 8 materii considerate cu ponderea orelor prea mică (nimeni nu a scris de materii care au pondere prea mare de ore). Dintre materiile menţionate, 19% indică Ingineria genetică (4), 9,5% Fiziologia animala (2), şi cate 4,7% Informatica, Fitopatologia, Biologie celulară, Hidrobiologie, Fiziologia plantelor, Biologia Mării Negre (cate 1 nominalizare).
Nimeni nu se refera la discipline din anul I sau II – cu exceptia Informaticii – si de regula disciplinele mentionate sunt cele la care absolventii in cauza au avut lucrarea de licenta.
Cum aţi fi preferat să se organizeze examenele în timpul studenţiei – scris sau oral?
Din raspunsuri, 50% opteaza pentru varianta cu examene scrise iar 47,3% oral; 2,7% nu raspund la intrebare.
Din comentarii rezulta ca opiniile sun impartite, o parte din absolventi recunoscand ca la unele discipline este mai bine ca examenele sa fie scrise iar la altele orale; de asemenea, pentru examenul scris au optat unele absolvente care declara ca sunt timide; unele din raspunsuri afirma insa si faptul ca la examene exista un grad ridicat de subiectivitate (nu spun la care).
Nominalizaţi câte trei cadre didactice cu care aţi făcut cursuri şi alte trei cu care aţi făcut lucrări practice pe care le consideraţi demne de a le avea model în viaţă şi argumentaţi pentru ce.
Sunt nominalizate 16 cadre didactice care au predat cursuri si 12 care predau lucrări practice.
Totuşi, prea puţini considera ca aceste cadre didactice ar putea fi luate ca modele de viata si si mai putini argumenteaza.
Nominalizări pt. curs: prof. D.Moldoveanu – 14,4% (12); conf. V.Tiganus – 13,2% (11), prof. G.Muller – 7,2% (6); lect. T.Onciu – 4,8% (4); prof. G.Sălăgeanu – 7,2% (6; cineva mentioneaza cuvantul exceptional); prof. D.Coprean – 7,2% (6; cineva afirma ca este tipul impecabil de profesor); conf. O.Skolka – 2,4% (2), prof. A.Bavaru - 3,6% (3; se apreciaza ca este un bun manager), conf. G.Caraivan – 3,6% (3), prof. M.Godeanu – 9,6% (8), conf. S.Godeanu – 2,4% (2); conf. M.Trandafirescu – 3,6% (3), conf. S. Zamfirescu – 1,2% (1), lect. M.Skolka – 15,6% (13), lect. R.Bercu – 1,2% (1), prof. I.Vătafu – 2,4% (2).
Nominalizari pt. lucrari prectice: asist. E.Doroftei – 6,6% (4); asist. A.Lepadatu – 15% (9); asist. M.Samargiu – 30% (18; a fost indrumator de an la anul in cauza); lect. D.Sava – 6,6% (4); asist.V.Serban – 3,3% (2), asist. A. Mihalcescu – 1,6% (1); lect. M.Skolka – 11,6% (7); asist. S.Schiopu – 1,6% (1); asist. L.Galatchi – 3,3% (2); asist. M.Făgăraş – 1,6% (1); asist. L.Jianu – 1,6% (1); lect. R.Bercu – 8,3% (5).
Comentarii: o mare parte a absolventilor nominalizeaza in primul rand cadrul didactic care le-a coordonat lucrarea de licenta; cu cat un profesor preda mai multe discipline in anii terminali cu atat sunt mai multe nominalizarile; cei care predau discipline în anii ciclului I apar mult mai rar in clasament; de asemenea, a fost nominalizat indrumatorul de an, apreciindu-se modul in care s-a implicat in viata anului respectiv – ceea ce era normal (problema este ca alti indrumatori de an nu fac asa ceva, si studentii stiu asta).
Care sunt greşelile pe care dvs. le-aţi făcut în timpul studenţiei şi pe care nu le-aţi mai repeta.
Din cei care au raspuns la chestionar, 32,2% au acuzat neprezentarea la examene la timp ca greseala de baza, 22,6% recunosc ca au invatat doar in sesiune, 25,8% au alte raspunsuri (au copiat la examene, nu au avut o adevarata viata studenteasca, s-au lasat influentati de colegi etc), iar 19,3% declara ca nu au facut greseli pe care sa le regrete in cursul facultatii.
Care consideraţi că a fost examenul cel mai greu şi de ce?
Sunt nominalizate 7 discipline, cei mai multi – din motivele cunoscute – afirma ca cel mai greu examen a fost cel de Fiziologie Animală (55,9%) datorita vastitatii si dificultatii materiei (cineva mentioneaza insa si folclorul studentesc care circula despre materia in cauza, si care nu reflecta realitatea); 5,9% mentioneaza Microbiologie, 5,9% Botanica sistematica; iar cate 2,9% mentioneaza Morfologia Vegetala (unde li se cere sa “reproduca cuvant cu cuvant” in caz contrar fiind dati afara), Biochimia, Matematica speciala, Ingineria genetica.
Comentariu: din nou, sunt mentionate in special materiile din anii terminali; poate ar trebui sa se ceara o comparatie cu materiile descriptive din ciclul I…
Nominalizaţi disciplinele care v-au plăcut cel mai mult din punct de vedere al conţinutului ştiinţific şi al modului de prezentare.
Sunt mentionate 24 de discipline: Microbiologie – 13%; Inginerie genetică – 10,4%; Genetică – 6,5%; Fiziologie animală – 9%; Anatomie Comparata – 2,6%; Fiziologie vegetală – 7,8%; Zoologia vertebratelor – 6,5%; Cito-Histo-Embriologie – 2,6%; Morfologie vegetală – 3,4%; Zoologia nevertebratelor - 5,2%; Biologie generală – 1,3%; Anatomia omului – 3,4%; Botanica sistematică – 5,2%; Ocrotirea naturii – 1,3%; Biochimie – 1,3%; Hidrobiologie – 1,3%; Biologie celulară – 1,3%; Entomologie – 3,4%; Parazitologie – 1,3%; Biotehnologie – 2,6%; Fitopatologie – 2,6%; Evoluţionism – 1,3%; Metodică – 1,3%.
Comentariu: din nou, se vede subiectivitatea; sunt marcate in special disciplinele la care absolventii au avut lucrarile de licenta – dar nu in toate cazurile; de asemenea, sunt preferate disciplinele din decursul ciclului II – de cele din ciclul I au cam uitat.
Idem cele care nu v-au plăcut.
Sunt mentionate 21 de discipline: Ingineria genetică – 8,3%; Genetica – 8,3%; Fiziologia animala – 2%; Anatomia comparata – 4,1%; Fiziologia vegetala – 2%; Botanica sistematica – 2%; Hidrobiologie – 4%; Biotehnologie – 2%; Fitopatologie – 8,3%; Modulul psiho-pedagogic – 2%; Chimie anorganică – 10,4%; Chimie organică – 8,3%; Ecologie generală – 8,3%; Biochimie – 6,2%; Biologia Mării Negre – 2%; Biofizică – 10,4%; Geologie – 2%; Plante medicinale – 2%; Conservarea biodiversitatii si ocrotirea naturii – 2%; Fitocenologie – 2%.
Comentariu – o parte din absolventi nu au raspuns la aceasta intrebare, afirmand ca fiecare disciplina este importanta in felul ei.
Comparativ cu intrebarea precedenta, se remarca un fapt interesant – apar discipline atat in prima categorie cat si in cea de-a doua: Inginerie genetica, Genetica; Anatomie comparata, Fiziologie vegetala, Hidrobiologie, Fitopatologie, Biotehnologii, Fiziologie animala.
Ce părere aveţi de condiţiile de cazare, de modul de repartiţie, de viaţa studenţească în cămin.
Nici unul din raspunsurile la intrebare nu apreciaza pozitiv calitatea conditiilor din camine. Astfel, 64,5% sunt de părere ca aceste condiţii sunt rele, 16,1% evita sa raspunda (raspund pe alaturi) iar 19,3% nu au opinii in acest sens (majoritatea sunt din Constanta). Dintre opiniile mentionate, se remarca cererea de renovare integrala a caminelor de la Universitate, ba chiar cineva sugereaza necesitatea demolarii lor urgente; se face referire la supraaglomerare, la galagie, mizerie la baie si toalete, scandaluri, etc.
Constanţa este un oraş studenţesc cu adevărat? Ce avantaje/oportunităţi prezintă si ce ar trebui să dobândească în viitor?
40,3% din cei care raspund considera ca orasul nostru este un oras universitar, 28,1% sunt de parere ca nu este iar 31,2% nu raspund la intrebare. In ceea ce priveste avantajele nu se mentioneaza nimic iar ca aspecte care ar trebui sa existe – bazele de agrement si locuri de distractie. (problema este ca absolventii nostri nu cunosc un adevarat oras universitar si neavad termen de comparatie…)
Din nou o mare parte a celor care raspund dau dovada ca nu au inteles prea bine intrebarea.
De ce aţi ales această facultate/specializare?
71,8% dintre cei chestionati raspund ca au urmat cursurile facultatii din pasiune sau pentru ca urmasera liceu de specialitate (9,3%); 18,7% recunosc ca au ajuns la biologie intamplator. Insa din cei care au venit din pasiune, 18,7% declara ca si-au pierdut interesul pentru aceasta specializare in decursul facultatii.
Sunteţi căsătorit (ă)? De câţi ani?
82,7% din absolventi sunt necasatoriti, 18,2% fiind casatoriti.
Spre ce profesie v-aţi orienta copii dvs. şi de ce?
Cele mai multe dintre absolvente – 31% - raspund ca nu vor interveni in alegerea optiunii, iar 24,1% nu s-au gandit la aceasta problema; din cei care sustin ca vor interveni in orientarea alegerii, 10,3% opteaza pentru medicina, 3,4% pentru limbi straine, 6,8% pentru stiinte economice, 6,8% pentru informatica, 6,8% cadre didactice, 6,8% "ceva uşor", 3,4% opteaza pentru varianta fara facultate.
Se remarca tendinta de orientare spre facultati “cerute” la ora actuala, absolventii acestora fiind mult mai bine retribuiti sau avand alte surse de venit.
Ce părere aveţi despre activitatea liderilor dvs si cum s-a făcut simţită aceasta în viaţa dvs personală?
50% din cei care raspund la chestionar apreciaza activitatea liderilor ca fiind de foarte slaba calitate, 8,3% ca fiind buna, 2,7% nu au nici o parere iar 13,8% evita sa raspunda precis. Activitatea liderilor este caracterizata ca nu a influentat in nici un fel situatia studentilor; singurele activitati ale liderilor vizeaza in opinia multora propriile lor interese ca lideri si nimic altceva; multi nu îi cunosc de loc, chiar daca unul din colegii lor era în aceasta situatie. Este simptomatic ca cele trei voturi pentru o activitate buna coincide cu numarul celor interesati – 1 lider, o soţie de lider si o prietena de lider….
Ce părere aveţi de întocmirea orarului? Care a fost anul cel mai încărcat? Ce părere aveţi de gradul de încărcare al sesiunilor? Care a fost cea mai încărcată?
Din raspunsuri rezulta ca 34,7% din absolventi sunt de parere ca orarul a fost prea incarcat in general, dar tot 34,7% apreciaza ca acesta a fost corect intocmit; 21,7% apreciaza ca pauzele dintre ore sunt prea multe si prea mari iar 8,7% nu raspund la intrebare.
In ce priveste dificultatea anilor de studiu, 34,7% indica anul IV, 39,1% anul III, 17,4% anul II, 8,7% anul I. Ca sesiuni, este indicata cu precadere cea mai recenta – sesiunea ultimului semestru din anul IV (deoarece majoritatea au avut multe restante si in plus a intervenit si licenta…)
In revista studenţilor din Universitate – “Lumea Universitară” se vorbeşte despre luare de mită în facultatea noastră. Aveţi cunoştinţă de asemenea atitudini, şi dacă da, faceţi referiri exacte.
Cu toate ca 54,5% din cei chestionati raspund ca nu stiu sa existe fenomenul mitei, 27% sustin ca stiu despre acest fenomen în facultate, indicandu-se si nume (3,03%); 15,15% nu raspund la intrebare.
Comentariu – daca nu era prima intrebare, probabil ca proportia era un pic alta; cineva chiar spune ca nu da nume pentru ca e prea periculos…..
Concluzie generala: chiar daca au fost completate in graba si unele intrebari au fost destul de complicate, chestionarele si-au atins in mare parte scopul.
Observaţii: datorita faptului ca enunţarea titlului lucrarii de licenta afecteaza gradul de obiectivitate, propun sa se renunte la formularea initiala si sa se pastreze doar precizarea daca munca depusa la lucrare îi va ajuta sau nu in profesia viitoare; de asemenea, ar putea sa le fie ceruta precizarea daca si-au ales tema de licenta din disciplinele ciclului I sau II si de ce.
De asemenea, ar trebui sa le cerem sa faca o comparatie intre disciplinele din ciclul I si cele din ciclul II; eventual, pentru a evita procesul de “black out” care apare pe masura ce trece timpul ar fi bine sa dam un astfel de test la finele ciclului II (la începutul anului III de exemplu, cand amintirile sunt inca proaspete; în acest mod se pot evita unele omisiuni inerente).
Totusi, unele au fost completate de complezenta si am gasit chiar vre-o trei perechi – practic au copiat una dupa alta in asa fel incat cineva a indicat initial raspunsul Da la intrebarea cu casatoria, pentru ca apoi sa-l stearga…. Din acest motiv, se poate ca o parte a raspunsurilor privind materiile si preferintele fata de cadrele didactice sa nu fie chiar 100% adevarate.